Categorii

Întoarcerea Papei în Caucaz, întâlniri cu evrei şi musulmani

Papa-CaucazDe astăzi mai sunt 50 de zile până la revenirea Papei Francisc în Caucaz: concret, pentru vizita în Georgia la 30 septembrie şi 1 octombrie (41 de ore) şi apoi în Azerbaidjan la 2 octombrie (9 ore şi 45 de minute). Aşadar, un pelerinaj fulger: 50 de ore şi 45 de minute. Pentru a ajunge în capitala Georgiei, Papa va trebui să meargă cu avionul de la Alitalia 2.668 km. Apoi între această capitală şi cea a Azerbaidjanului, Baku, va parcurge alţi 445 km şi, în sfârşit, pentru a se întoarce la Roma din capitala azeră sunt alţi 3.105 km de parcurs. În total, dus şi întors: 6.218 km. Aceste două ţări fac parte din a doua etapă a pelerinajului pontifical în Caucaz început cu călătoria în Armenia de la 24 la 26 iunie 2016.

Însuşi Papa Francisc, în audienţa jubiliară din 30 iunie, după pelerinajul său în Armenia, a amintit astfel activităţile sale pastorale în naţiunile din Caucaz: „În zilele trecute Domnul mi-a dat harul să vizitez Armenia, prima naţiune care a îmbrăţişat creştinismul, la începutul secolului al patrulea. Un popor care, în cursul lungii sale istorii, a mărturisit credinţa creştină cu martiriul. Aduc mulţumire lui Dumnezeu pentru această călătorie şi sunt foarte recunoscător preşedintelui Republicii Armenia, catholicosului Karekin al II-lea, patriarhului şi episcopilor catolici şi întregului popor armean pentru că m-au primit ca pelerin de fraternitate şi de pace. Peste trei luni voi face, dacă va vrea Dumnezeu, o altă călătorie în Georgia şi Azerbaidjan, alte două ţări din regiunea caucaziană. Am primit invitaţia de a vizita aceste ţări dintr-un dublu motiv: pe de o parte să valorizeze rădăcinile creştine antice prezente în acele ţinuturi – mereu în spirit de dialog cu celelalte religii şi culturi – şi pe de altă parte să încurajez speranţe şi cărări de pace. Istoria ne învaţă că drumul păcii cere o mare tenacitate şi paşi continui, începând de la cei mici şi treptat făcându-i să crească, mergând unul în întâmpinarea altuia. Tocmai pentru aceasta dorinţa mea este ca toţi şi fiecare să dea propria contribuţie pentru pace şi reconciliere. Fiind creştini suntem chemaţi să întărim între noi comuniunea fraternă, pentru a da mărturie Evangheliei lui Cristos şi pentru a fi plămadă a unei societăţi mai drepte şi solidare. Pentru aceasta, toată vizita a fost împărtăşită cu patriarhul suveran al Bisericii Apostolice Armene, care m-a găzduit frăţeşte timp de trei zile în casa lui. Reînnoiesc îmbrăţişarea mea episcopilor, preoţilor, călugăriţelor şi călugărilor şi tuturor credincioşilor din Armenia. Fecioara Maria, Mama noastră, să-i ajute să rămână tari în credinţă, deschişi la întâlnire şi generoşi în faptele de milostenie”.

O vizită a Papei cu un program deosebit…

În aceste două vechi naţiuni caucaziene catolicii sunt foarte puţini, dar în timp ce Georgia este majoritar creştină (ortodocşii sunt 54%), Azerbaidjanul este majoritar musulmană (63% şiiţi şi 33% sunniţi – total: 96%).

Trebuie ţinut cont de aceste date statistice şi de cuvintele Papei prezentate mai sus (audienţa din 30 iunie) pentru a înţelege pentru ce programele vizitelor Papei Francisc sunt un pic deosebite.

Georgia

Vineri 30 septembrie, Papa Francisc, după salutul de bun-venit la aeroportul internaţional Tbilisi-Novoalexeyvka, pe parcursul zilei va avea patru întâlniri. Mai întâi cu preşedintele, Giorgi Margvelashvili, în funcţie din 17 noiembrie 2013, lider al Partidului Vis Georgian, ales cu 62% din voturi. Va urma întâlnirea lui Francisc cu autorităţile, cu societatea civilă şi cu corpul diplomatic în curtea palatului prezidenţial. Apoi vor fi două momente religioase foarte importante: întâlnirea cu Ilie al II-lea, catholicos şi patriarh al întregii Georgii în palatul patriarhiei şi întâlnirea cu comunitatea asiro-caldee în biserica catolică caldee „Sfântul Simon”.

Ilie al II-lea (Vladikavkaz, 4 ianuarie 1933) este actualul primat al Bisericii apostolice autocefale ortodoxe georgiene şi este în funcţie din 1977. Are titlurile de catholicos patriarh al întregii Georgii, arhiepiscop de Mtskheta şi Tbilisi şi episcop mitropolit de Abcasia şi Bichvinta.

Comunitatea istorică asiro-caldee din Georgia în ultimele timpuri a primit noi refugiaţi fugiţi din zonele controlate de ISIS mai ales în Irak.

La 1 octombrie, Papa Francisc, pe stadionul Mikheil Meshhi, va prezida prima celebrare euharistică dintre cele două prevăzute în această călătorie şi apoi vor fi întâlnirea cu preoţii, călugăriţele şi călugării în biserica „Adormirea Maicii Domnului” şi întâlnirea cu asistaţii şi cu lucrătorii operelor de caritate ale Bisericii în faţa „Centrului de asistenţă” al camillienilor. Primii misionari camillieni ajung la Tbilisi în 1998 la invitaţia sfântului Papa Ioan Paul al II-lea, care le încredinţează conducerea poliambulatorului situat la periferia Temka a capitalei Tbilisi.

Va urma plecarea Papei Francisc la Mskheta pentru o vizită la catedrala patriarhală Svietyskhoveli, reintegrată recent la „Patrimoniul UNESCO”. Mskheta este una dintre cele mai vechi oraşe din Georgia în regiunea Mtskheta-Mtianeti şi se află în provincia istorică de Kartli, aproape de Tbilisi. Oraşul a fost capitală a regatului Georgia între secolul al III-lea î.C şi secolul al V-lea d.C. Aici georgienii s-au convertit la creştinism în 317 şi Mtskheta rămâne oraşul în care are sediu Biserica ortodoxă şi apostolică georgiană. La Mskheta se află foarte numeroase edificii foarte vechi, care fac parte din 1994 din lista „Patrimoniilor umanităţii ale UNESCO”. Între aceste edificii merită să amintim: catedrala Svetitskhoveli (din secolul al XI-lea), mănăstirea Jvari (secolul al VI-lea), fortăreaţa Armaztsikhe (secolul al III-lea î.C.), acropola (cu construcţii din primul mileniu î.C.), în afară de alte edificii de cult vechi de aproape două mii de ani.

Duminică, 2 octombrie, la aeroportul internațional Tbilisi-Novoalexeyvka, Papa Francisc îşi va lua rămas bun de la autorităţi şi va ajunge la Baku, capitala Azerbaidjanului.

Azerbaidjan

La 2 octombrie, ceremonia de bun-venit se va desfăşura la aeroportul internaţional Baku-Heydar Aliyev. Imediat după aceea, Sfântul Părinte va prezida a doua Euharistie din acest pelerinaj şi va fi la biserica „Neprihănita Zămislire” în Centrul salezian din Baku, unde de la 18 octombrie 2015 sunt şi Fiicele Mariei Ajutătoare. După prânzul în casa salezienilor va fi vizita de curtoazie la preşedintele Republicii, Ilham Aliyev, în palatul prezidenţial Genclik. Va urma întâlnirea cu autorităţile în Centrul Heydar Aliyev. Preşedintele, născut la 24 decembrie 1961, este în funcţie din 2003. Este fiu al celui de-al treilea preşedinte al Azerbaidjanului Heydar Aliyev. Rezultatele oficiale ale alegerilor din 15 octombrie 2003 au dat victoria lui Ilham Aliyev, care a obţinut 76,84% din voturi. Totuşi opoziţia a refuzat să accepte rezultatele scrutinului organizând manifestaţii de protest. Protestele au fost dezlănţuite de acuzele de corupţie şi de fraude electorale.

Înainte de a-şi lua rămas bun, prevăzut pentru 19.15 (ora locală), Sfântul Părinte va avea trei întâlniri private importante: cu şeicul musulmanilor din Caucaz în moscheea Heydar Aliyev, Hadji Allahchukur Pachazadeh, cu episcopul ortodox de Baku, Alexandru, şi cu preşedintele comunităţii ebraice, Shneor Segal.

De Luis Badilla – Francesco Gagliano

(După Vatican Insider, 11 august 2016)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.