Categorii

Întâlnire despre „Protecţia minorilor în Biserică”: Puncte de reflecţie (21 februarie 2019)

Publicăm în continuare câteva puncte formulate de diferitele Comisii şi Conferinţe Episcopale ca ajutor pentru reflecţie în cursul lucrărilor întâlnirii despre: „Protecţia minorilor în Biserică”.

  1. Elaborarea unui vademecum practic în care să fie specificaţi paşii de făcut sub îngrijirea autorităţii în toate momentele-cheie ale urgenţei unui caz.

  1. Înzestrarea cu structuri de ascultare, compuse din persoane pregătite şi experte, unde se exercită un prim discernământ al cazurilor presupuselor victime.

  1. Stabilirea de criterii pentru implicarea directă a episcopului sau a superiorului călugăresc.

  1. Realizarea de proceduri comune pentru examinarea acuzelor, protecţia victimelor şi dreptul de apărare al acuzaţilor.

  1. Informarea autorităţilor civile şi a autorităţilor ecleziastice superioare respectându-se normele civile şi canonice.

  1. Să se facă o revizuire periodică a protocoalelor şi a normelor pentru a salvgarda un ambient protejat pentru minori în toate structurile pastorale; protocoale şi norme bazate pe principiile dreptăţii şi carităţii şi care trebuie să se integreze pentru ca acţiunea Bisericii şi în acest domeniu să fie conformă cu misiunea sa.

  1. Stabilirea de protocoale specifice pentru gestionarea acuzelor împotriva episcopilor.

  1. Însoţirea, protecţia şi îngrijirea victimelor, oferindu-le lor tot sprijinul necesar pentru o vindecare completă.

  1. Mărirea conştientizării cauzelor şi consecinţelor abuzurilor sexuale prin iniţiative de formare permanentă a episcopilor, superiorilor călugăreşti, clericilor şi lucrătorilor pastorali.

  1. Pregătirea de parcursuri de îngrijire pastorală a comunităţilor rănite de abuzuri şi itinerarii penitenţiale şi de recuperare pentru vinovaţi.

  1. Consolidarea colaborării cu toate persoanele de bunăvoinţă şi cu lucrătorii din mass media pentru a putea recunoaşte şi discerne cazurile adevărate de cele false, acuzele de calomnii, evitând supărări şi insinuări, vorbării şi defăimări (cf. Discurs adresat Curiei Romane, 21 decembrie 2018).

  1. Ridicarea vârstei minime pentru căsătorie la şaisprezece ani.

  1. Stabilirea de dispoziţii care să reglementeze şi să faciliteze participarea experţilor laici în investigaţii şi în diferitele grade de judecare din procesele canonice referitoare la abuzul sexual şi/sau de putere.

  1. Dreptul la apărare: trebuie salvgardat şi principiul de drept natural şi canonic al prezumţiei de nevinovăţie până la dovedirea vinovăţiei acuzatului. De aceea trebuie evitat ca să fie publicat listele acuzaţilor, chiar şi din partea diecezelor, înainte de investigaţia prealabilă şi de condamnarea definitivă.

  1. Respectarea principiului tradiţional al proporţionalităţii pedepsei faţă de delictul comis. Să delibereze ca preoţii şi episcopii vinovaţi de abuz sexual asupra minorilor să părăsească slujirea publică.

  1. Introducerea de reguli referitoare la seminarişti şi la candidaţii la preoţie sau la viaţa călugărească. Pentru aceştia introducerea de programe de formare iniţială şi permanentă pentru a consolida maturitatea lor umană, spirituală şi psihosexuală, precum şi relaţiile lor interpersonale şi comportamentele lor.

  1. Efectuarea pentru candidaţii la preoţie şi la viaţa consacrată unei evaluări psihologice din partea experţilor calificaţi şi acreditaţi.

  1. Indicarea normelor care reglementează transferarea unui seminarist sau a unui aspirant călugăresc de la un seminar la altul; precum şi a unui preot sau călugăr dintr-o dieceză sau congregaţie la alta.

  1. Formularea de coduri de conduită obligatorii pentru toţi clericii, călugării, personalul de serviciu şi voluntarii, pentru a schiţa limite corespunzătoare în relaţiile personale. Specificarea condiţiilor necesare pentru personal şi voluntari şi verificarea cazierului lor penal.

  1. Ilustrarea tuturor informaţiilor şi datelor despre pericolele abuzului şi efectele sale, despre modul de a recunoaşte semnele de abuz şi despre modul de denunţare a suspecţilor de abuz sexual. Toate acestea trebuie să aibă loc în colaborare cu părinţii, profesorii, profesioniştii şi autorităţile civile.

  1. Este necesar să se instituie, acolo unde încă nu s-a făcut, un organism de acces uşor pentru victimele care vor să denunţe eventuale delicte. Un organism care să se bucure de autonomie şi faţă de autoritatea ecleziastică locală şi compus din persoane experte (clerici şi laici), care să ştie să exprime atenţia Bisericii faţă de cei care, în acest domeniu, se consideră ofensaţi de atitudini nepotrivite din partea clericilor.

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.