Categorii

Este ziua lui tycoon. Episcopii din SUA veghează în aşteptarea primelor mişcări

Ziua lui tycoon: după una dintre campaniile electorale cele mai dure din istoria SUA, astăzi la Washington, Donald Trump va depune jurământul devenind oficial al 45-lea preşedinte al Statelor Unite. Va jura în faţa preşedintelui Curţii Supreme, John Roberts, pe Biblia care a fost folosită de preşedintele Abraham Lincoln şi pe cea dăruită lui de mama sa în 1955. Imediat după aceea preşedintele va rosti discursul său inaugural care, se speră, să aibă conţinuturi mai constructive decât manifestările sale externe în campania electorală, când tycoon s-a năpustit împotriva musulmanilor folosind ecuaţia islam = terorism, migranţii vinovaţi, după părerea sa, că au luat americanilor locurile de muncă şi autori de „crime oribile”. De aici necesitatea de a construi un zid la graniţa cu Mexicul pentru a-i ţine afară. Nu numai atât. Trump a dorit închiderea internetului pentru a stăvili extremismul on line, a definit „demodat” NATO, a anunţat transferarea ambasadei americane de la Tel Aviv la Ierusalim, „capitală veşnică a poporului ebraic”, dezlănţuind mâniile palestinienilor. Toate acestea şi altele încă pentru „a face din nou mare America”, slogan folosit de Ronald Reagan în campania din 1980. O comunicare „din instinct” care speră mulţi ca să poată, de acum încolo, să lase spaţiu politicii adevărate. În frunte episcopii americani, aşa cum spune la agenţia SIR monseniorul Oscar Cantú, episcop de Las Cruces (dieceză care cuprinde partea de sud a New Mexico) şi preşedinte al Comisiei „Dreptate şi Pace” a Conferinţei Episcopale din SUA.

Dovada faptelor. „Aşteptăm faptele. Până acum am ascultat numai cuvinte contradictorii”, afirmă episcopul vorbind, la Betleem, la sfârşitul tradiţionalei vizite de solidaritate la Gaza, Hebron, Ierusalim şi Jaffa (de la 14 la 19 ianuarie) a Coordonării episcopilor SUA, UE, Canada şi Africa de Sud pentru Ţara Sfântă. „Nu vrem să spunem sau să facem nimic. Aşteptăm fapte concrete. Fiind Conferinţă episcopală, vom încerca să cooperăm cu noua administraţie cu privire la teme sensibile precum viaţa, avortul, libertatea religioasă, sănătatea” asupra cărora există şi convergenţe. „Dacă preşedintele Trump ar ajunge să acţioneze împotriva principiilor morale inspirate din Evanghelie, noi vom fi gata să le reafirmăm”.

O cooperare care ar putea să şovăie îndeosebi cu privire la tema migranţilor. Ideea lui Trump de a construi un zid la graniţa cu Mexicul nu lasă liniştit episcopatul american. „Suntem foarte preocupaţi – confirmă monseniorul Cantú –. Imediat după alegerea lui Trump câţiva tineri migranţi s-au sinucis. Aşteptau să li se dea green card (autorizaţie eliberată de autorităţile SUA care permite unui străin să locuiască pe pământul american pentru o perioadă nelimitată de timp, n.t.), dar victoria lui tycoon le-a luat speranţa”.

„Ceva în limbajul lui Trump pare că s-a schimbat acum – spune episcopul de Las Cruces – şi dorinţa este ca să se poată revedea poziţiile sale cu privire la zidul care nu rezolvă în niciun fel problema. Credem că alegerea cea mai bună este de a coopera cu Mexicul şi celelalte ţări din zona centro-americană, pentru ca acestea să aibă dezvoltare şi locuri de muncă. Emigraţia se opreşte cu dezvoltarea şi cooperarea nu cu zidurile”. De la zidul din Mexic la cel de beton din Betleem pasul este scurt pentru monseniorul Cantú, întors de puţine ore dintr-o vizită în oraşul natal al lui Isus.

Şi cu privire la Orientul Mijlociu aşteptările episcopilor din SUA faţă de deciziile lui Trump sunt condimentate cu multă îngrijorare. „De la primele declaraţii – afirmă episcopul – politica externă a lui Trump apare filo-israeliană şi această dezechilibrare poate complica şi mai mult o situaţie deja gravă. Suntem contrari ideii de a transfera ambasada americană la Ierusalim. O alegere care nu va aduce niciun avantaj nici Israelului nici Palestinei, şi cu atât mai puţin va favoriza pacea. În schimb ar putea să fie un alt detonator pentru violenţă. Soluţia cea mai bună, dorită de comunitatea internaţională şi de Papa Francisc, este aceea a «două popoare, două state». În afară de asta, ca episcopi americani îi vom aminti preşedintelui situaţia în care se află creştinii din Ţara Sfântă. Cea mai mare parte dintre ei sunt palestinieni şi ideea că toţi palestinienii sunt terorişti este inacceptabilă. Creştinii din Orientul Mijlociu sunt o minoritate marginalizată. Pentru aceasta trebuie susţinută, cum doreşte Papa Francisc care n-a ezitat să vorbească despre persecuţie şi genocid al creştinilor din Orientul Mijlociu”.

Dar nu numai politica preşedintelui tycoon îi preocupă pe episcopii din SUA. Alegerea lui Trump redă Bisericii un electorat catolic, 65 de milioane de credincioşi, despicat în două: 52% pro Trump şi 45% pro Clinton. „Nu este o surpriză – explică monseniorul Cantú – această despicare, întâmplată deja în alte ocazii, este un efect al secularizării care îi determină pe oameni să judece Biserica prin ochii politicii în loc să judece politica prin ochii credinţei şi ai valorilor morale pe care aceasta le cere. Este o problemă culturală de înfruntat cu mijloacele corespunzătoare”. Pentru aceasta, în luna iulie Conferinţa episcopală a promovat o convocare a catolicilor din SUA pentru a dezbate tema identităţii catolice, „ca bază pentru o convieţuire senină şi alegeri împărtăşite în lumina Evangheliei”. Aşteptând primele mişcări ale lui Donald Trump.

De Daniele Rocchi

(După agenţia SIR, 20 ianuarie 2017)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.