Categorii

Episcopii europeni: „Global Compact ONU despre migranţi să fie instrument pentru binele comun”

„Pe străin să-l consideraţi ca pe un băştinaş dintre voi: să-l iubeşti ca pe tine însuţi, căci străini aţi fost în ţara Egiptului! Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!” (Lev 19,34). În vederea întâlnirii iminente, Global Compact promovată de Naţiunile Unite la Marrakech pentru 11 decembrie, episcopii acreditaţi la Uniunea Europeană pornesc de la acest text din Levitic pentru a trimite un mesaj tuturor locuitorilor din Europa, începând de la creştini.

Într-o declaraţie care nu lasă îndoieli despre ceea ce este în responsabilitatea celor care cred în Cristos – semnată în numele tuturor prelaţilor de preşedintele COMECE, arhiepiscopul de Luxemburg, Jean-Claude Hollerich SJ – întreaga Comisie se încredinţează cuvintelor papei Francisc rostite în diferite ocazii pentru a reafirma sprijinul deplin al Bisericii catolice dat lui Global Compact ONU despre migraţiune şi a solicita semnătura guvernelor.

„Urmând mesajul papei Francisc pentru Ziua Mondială a Migranţilor şi Refugiaţilor 2018 (care pornea de la acelaşi text biblic) – se citeşte în text – Biserica catolică din Europa reafirmă responsabilitatea împărtăşită cu toţi credincioşii şi bărbaţii şi femeile de bunăvoinţă de a răspunde la numeroasele provocări aduse de migraţiile contemporane cu generozitate, rapiditate, înţelepciune şi clarviziune, fiecare după propriile posibilităţi, pentru a-i primi pe migranţi şi refugiaţi în societăţile noastre. Aceştia nu sunt numai imagine sau tendinţă a unei epoci, ci înainte de toate persoane care au feţe, nume şi istorii individuale (aşa cum explica Bergoglio în vizita sa la Lesbo în 2016) şi merită să fie trataţi conform demnităţii lor umane şi al drepturilor lor fundamentale.

Episcopii europeni amintesc că principiul centralităţii persoanei umane şi a nevoilor sale reale şi cel al obţinerii binelui comun trebuie să lumineze mereu deciziile de politică internă şi externă ale UE şi ale tuturor statelor membre, şi în ceea ce priveşte problema migratoare. Apoi o invitaţie adresată tuturor responsabililor statelor care se vor reuni în Maroc pentru ceea ce definesc „rodul unei tratative vaste care recunoaşte o responsabilitate împărtăşită şi comună a autorităţilor şi societăţilor din ţările de plecare, de tranzit şi de sosire pentru a încadra şi a reglementa migraţia în folosul tuturor persoanelor şi comunităţilor implicate”.

„În timp ce Global Compact ONU despre migraţiune şi refugiaţi a ajuns de acum la fazele finale de aprobare şi adoptare, noi episcopii încurajăm şi autorităţile politice naţionale, cu cuvintele papei Francisc, să întemeieze responsabilitatea faţă de gestionarea globală împărtăşită a migraţiei internaţionale pe valorile de dreptate, solidaritate şi compasiune”, subliniază prelaţii.

„Răspunsul nostru comun s-ar putea articula în jurul a patru verbe întemeiate pe principiile doctrinei Bisericii: a primi, a proteja, a promova şi a integra”, scria papa Bergoglio în mesajul pentru ultima Zi a Migrantului din 14 ianuarie 2018, amintind că a instituit noul Dicaster pentru Slujirea Dezvoltării Umane Integrale, unde a voit să insereze o Secţiune specială, pusă ad tempus sub conducerea sa directă, cu scopul de a exprima grija Bisericii faţă de migranţi, evacuaţi, refugiaţi şi victime ale traficului de persoane.

Şi cu privire la Global Compact care va fi semnat la Marrakech, episcopii exprimă o evaluare mai mult decât pozitivă afirmând că el „tinde să furnizeze siguranţă şi protecţie persoanelor migrante şi societăţilor de primire promovând instituirea de parcursuri legale de migraţiune, cu scopul de a preveni traficul de fiinţe umane, călătorii cu riscul vieţii, despărţiri familiale dureroase şi violenţe”.

Apelul de a împărtăşi munca şi de a pune propria semnătură din partea tuturor statelor europene este apoi reafirmată încă o dată în afirmaţiile de rămas-bun: „Amintind îndemnurile Sfântului Scaun despre aceste tematici, COMECE încurajează statele membre ale Uniunii Europene de a face acest Global Compact un rezultat eficace pentru obţinerea binelui comun al unei umanităţi împărtăşite”.

Respectând o tradiţie de grijă şi atenţie faţă de principiile doctrinei sociale a Bisericii pentru a interveni, cu discreţie, dar mereu cu curaj (tradiţie care dăinuie din anii preşedinţiei cardinalilor Péter Erdö şi apoi Reinhard Marx), episcopii acreditaţi la UE au intervenit şi săptămânile trecute cu o declaraţie despre tema muncii ca parte integrantă a identităţii umane şi instrument de păstrare a creaţiei.

Într-un document zvelt şi bine articulat de 32 de pagini cu titlul „A modela viitorul muncii”, îngrijit de sub-comisia Afaceri sociale şi ilustrat de preşedintele Antoine Hérouard, episcop auxiliar de Lille, se aminteşte apropiata aniversare a celor 100 de ani de la întemeierea Organizaţiei Internaţionale a Muncii, în 1919, pentru a reafirma, cu privirea îndreptată spre următoarele alegeri ale Parlamentului european de la Strasbourg, cum cele două transformări ale lumii muncii mai semnificative astăzi, cea digitală şi cea ecologică, trebuie considerate „o provocare comună pentru toate politicile europene” de orientat spre sustenabilitatea şi spre respectarea creaţiei.

Rezultat al unui proces de consultare şi dialog început în noiembrie 2017 între reprezentanţii instituţiilor europene şi diferite organizaţii de inspiraţie catolică, inclusiv reprezentanţi ai mişcărilor de tineret, documentul COMECE sugerează 17 recomandări politice care merg de la promovarea de standarde internaţionale de muncă şi ale economiei sociale de piaţă până la dispoziţii speciale în materie de justiţie fiscală, la locurile de muncă în mobilitate şi mult mai multe.

Îndeosebi monseniorul Hérouard, la prezentarea de la sfârşitul lui noiembrie (la care au participat peste 200 de persoane de credinţă creştină, ebraică şi musulmană), a invitat toate statele membre să ia în considerare de asemenea tranziţia ecologică şi digitală ca o oportunitate autentică şi de a modela ambele tendinţe spre o viziune europeană comună despre o lume a muncii „demnă, sustenabilă şi participative pentru toţi cetăţenii europeni”. Şi preşedintele Jean-Claude Hollerich a subliniat responsabilitatea religiilor, „chemate să amintească Europei că societatea noastră este compusă din persoane umane, concrete, nu din statistici”.

De Maria Teresa Pontara Pederiva

(După Vatican Insider, 5 decembrie 2018)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.