Categorii

Episcopesa luterană Margot Kässmann, „Papa Francisc? Spune lumii cine sunt creştinii”

Margot-KässmannReforma lui Luther? La 500 de ani distanţă, catolicii şi luteranii sunt chemaţi din nou de istorie să repună în discuţie stiluri de viaţă şi practici consolidate pentru a se întreba dacă astăzi Biserica a rămas fidelă faţă de rădăcinile sale evanghelice şi este în măsură să repropună chestiunea lui Dumnezeu în societăţile secularizate din Occident. Episcopesa luterană Margot Kässmann, ambasadoare pentru Anul luteran al Bisericii evanghelice din Germania, lansează provocarea indicând în Papa Francisc un model de „reformator” al celui de-al treilea mileniu. Margot Kässmann este la Roma pentru a participa la o întâlnire internaţională catolico-luterană promovată de Ateneul Pontifical Sfântul Anselm, în vederea comemorării a celor 500 de ani ai Reformei lui Luter (1517-2017). „Martin Luther – spune episcopesa – voia să reformeze Biserica şi nu s-o dezbine. Motiv pentru care n-ar avea un sens un jubileu al reformei care să marcheze nişte demarcaţii”. Apoi întreabă: „Suntem în măsură să îndrăznim în 2017 o revizuire critică şi să considerăm Reforma ca fapt de ansamblu în orizontul internaţional şi ecumenic?”.

Ce aşteaptă luteranii de la catolici în acest an de comemorare a Reformei lui Luther?

Ar fi foarte important ca Biserica catolică să facă parte din această comemorare pentru că Reforma este parte din istoria noastră comună. Nu este pare numai din lumea protestantă ci este o istorie care ne interpelează pe toţi. În Germania mulţi catolici vor participa la program.

Ce semnificaţie are astăzi a-l comemora pe Luther?

El voia să reformeze Biserica, Biserica romană catolică. Noi toţi ştim că Biserica dar şi societatea au nevoie încontinuu să fie reformate. Şi dacă-l privim pe Papa Francisc, el astăzi reformează Biserica catolică. Luther a început Reforma sa pornind de la Biblie. Cred că şi astăzi este important ca orice reformă să pornească din nou de la Biblie.

Ce înseamnă? Spre ce direcţie ar trebui să meargă astăzi o Reformă a Bisericii?

Cred că orice proces de Reformă pune o întrebare: ne cere să verificăm dacă astăzi Biserica a rămas fidelă faţă de rădăcinile sale evanghelice. Şi asta e tocmai ceea ce a voit să facă Luther. Rădăcina criticii sale aduse Bisericii din secolul al XVI-lea se năştea din această perspectivă. În acea epocă, Luther critica modul în care Biserica aduna bani pentru a da iertare de păcate, însă această practică nu era scrisă în Biblie, deci Luther voia să pornească din nou de la o Biserică în acord cu Biblia. Biserica se îndepărtase de Biblie. Este întrebarea pe care luteranii şi-o pun şi astăzi: ce anume ne spune Biblia astăzi?

Şi ce anume ne spune?

Cere Bisericilor să fie semn de iertare. Ne cere să mărturisim că fiecare dintre noi poate să-l ierte pe celălalt pentru vina sa pentru că toţi avem o vină pentru care să cerem iertare. Mai ales Europa occidentală astăzi este vinovată pentru modul în care se comportă cu refugiaţii. Suntem vinovaţi faţă de persoanele care mor în Marea Mediterană pur şi simplu pentru că fug de o situaţie fără speranţă în căutarea unui viitor posibil. Suntem vinovaţi pentru că am contrazis cuvintele lui Isus care în Evanghelia lui Matei spune: „Cine vă primeşte pe voi, pe mine mă primeşte”. Nu e ceea ce face Europa astăzi.

Dumneavoastră sunteţi femeie, dumneavoastră sunteţi un episcop şi astăzi aţi fost aleasă pentru a fi ambasadoare pentru Anul luteran al Bisericii evanghelice din Germania. Care este rolul femeii în Biserică?

În Biserica luterană noi spunem că fiecare persoană care este botezată poate să fie preot, episcop şi Papă. şi noi ca luterani avem o mare experienţă. Un semn al acestui lucru este faptul că Biserica luterană din lume are femei episcop.

Cine este Papa Francisc?

Ceea ce face, gesturile pe care le face într-o lume secularizată care l-a exclus pe Dumnezeu din ea, sunt mărturia a ceea ce înseamnă a fi creştini astăzi. A spăla picioarele deţinuţilor într-o închisoare; a duce cu el familii musulmane; a merge la Lampedusa, la Lesbo şi pretutindeni pentru a întâlni şi a vizita persoanele care se află mai mult în nevoie. Acestea sunt semne de creştinism ecumenic autentic.

De M. Chiara Biagioni

(După agenţia SIR, 10 mai 2016)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.