Categorii

Dureghello: „Papa, un om mare cu emoţii egale cu ale mele”

DureghelloRuth Dureghello, dumneavoastră sunteţi preşedinte al comunităţii ebraice din Roma: duminica trecută, în faţa Papei Francisc, a rabinului şef Disegni şi a comunităţii ebraice din Roma reunită în templul major pentru a-l primi pe Pontif, dumneavoastră aţi spus: „Cu această vizită, evreii şi catolicii lansează astăzi un mesaj nouă cu privire la tragediile care au umplut recent cronicile. Credinţa nu generează ură, nu varsă sânge, cheamă la dialog”.

„Da, acesta este unul dintre textele fundamentale din discursul meu. Mesajul religiilor trebuie să fie conştient că numele lui Dumnezeu nu poate fi invocat pentru a ucide sau pentru a distruge, aşa cum prea adesea se întâmplă astăzi, ci trebuie să inspire un parcurs de cunoaştere, de dialog şi de respect comun”.

Dumneavoastră v-aţi prezentat cu multă eleganţă şi cu o pălărie şi sunteţi prima femeie din istorie care este preşedinte al comunităţii ebraice din Roma şi care urcaţi pe „tevà”, altarul, pentru a vorbi comunităţii: cum v-aţi simţit în acea împrejurare?

„Eram foarte emoţionată dar şi mândră că reprezint comunitatea mea. Când trebuie reprezentată o comunitate ca a noastră, trebuie făcut maximul şi în îmbrăcămintea mea voiam să arăt un moment de orgoliu: era important ca să fie reafirmate anumite trăsături care caracterizează comunitatea bimilenară din Roma”.

Câţi evrei fac parte din comunitate la Roma?

„Puţin peste 13 mii de persoane. Circa jumătate dintre evreii italieni. Trebuia să subliniez că această comunitate romană este o comunitate nu numai activă şi vie, ci şi foarte legată de Israel şi conştientă de importanţa păcii şi a siguranţei în Israel în aceste momente teribile. Chiar în timp ce Papa vizita sinagoga din Roma şi ne ocupam de ceremonie, o femeie în Israel a fost înjunghiată în casă în faţa fiului: o altă ştire oribilă”.

Fie dumneavoastră fie Pontiful aţi exprimat conceptul că a fi antisionişti este forma cea mai modernă de antisemitism.

„Da, aşa este şi există mult antisemitism. Este un fenomen crescând în toată Europa şi există semnale teribile şi în Italia, îndeosebi pe web. Însă, slavă cerului autorităţile competente din Italia ştiu să tuteleze bine comunităţile ebraice şi sunt active în urmărirea acestor manifestări de ură teribile şi nejustificate.

A fi femeie în mijlocul atâtor autorităţi, rabini şi preoţi, ce senzaţie aţi avut?

„Desigur era un moment important şi m-am simţit apreciată. Lucrul cel mai frumos era să am în jur oameni care au împărtăşit şi au susţinut ceea ce spuneam. A fi femeie este motiv de îmbogăţire. Spun asta un pic glumind, dar când eram mică mă defineam un băieţoi”.

Ce aţi simţit să staţi lângă Papa?

„Este o figură impunătoare, dar oricum este un om şi am voit să-mi imaginez că am aproape o persoană cu emoţii ca ale mele. Am vorbit senin. I-am povestit istoria deportării, aici la ghetoul din Roma, şi el a întâlnit câţiva dintre răniţii terorismului palestinian din 9 octombrie 1982. Papa era doritor şi să salute şi să cunoască persoanele. Întâlnirea noastră a fost în afara schemelor şi a ceremonialurilor”.

Aţi vorbit despre preocupările dumneavoastră comune?

„Preocuparea generală cu privire la lume, dar apoi discursurile noastre au fost cele care au vorbit în locul nostru”.

Francisc este al treilea Papă care vizitează sinagoga, înaintea lui Ioan Paul al II-lea şi Benedict al XVI-lea. Se poate spune că a devenit o cutumă?

„A spus asta rabinul Disegni: în tradiţia ebraică, atunci când un gest se repetă mai mult de trei ori, devine o «chazaqa», o cutumă stabilă”.

Cum trăiţi viaţa dumneavoastră de preşedinte al comunităţii ebraice din Roma, nou-aleasă de şase luni?

„Viaţa s-a schimbat, angajarea este de aşa natură încât a devenit o parte foarte mare din timpul meu. Desigur, există o familie care trebuie ţinută vie şi îngrijită şi rolul meu cel mai important rămâne acela de soţie şi de mamă a celor doi copii ai mei. Roma este o comunitate angajantă, pentru că desfăşurăm multe activităţi pentru educaţie, prin şcoli, pentru spitalul israelit, pentru ajutorul dat celor nevoiaşi şi apoi pentru foarte multele activităţi culturale. Sunt convinsă că modul cel mai bun de a învinge prejudecata este de a face cunoscut ebraismul şi mai ales ce au însemnat şi înseamnă evreii romani în istoria acestui oraş”.

De Alain Elkann

(După Vatican Insider, 24 ianuarie 2016)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.