Categorii

Duminica a XXVII-a din Timpul de peste An – Ciclul C – Lectio divina

PREGĂTIRE SPIRITUALĂ

Duh sfânt şi dumnezeiesc!

Nu vreau să mai trăiesc pentru mine;

doresc să-mi consacru viaţa

pentru a-ţi fi pe plac şi pentru a te iubi în întregime.

Te implor să-mi dai darul rugăciunii.

Vino Tu însuţi în inima mea,

ca să mă înveţi să mă rog

urmând inspiraţia ta.

Dă-mi puterea pentru a fi statornic

şi să depăşesc oboseala şi uscăciunea.

Sfântul Alfons Maria de Liguori

(Fragment)[1]

TEXTUL BIBLIC:  Luca 17,5-10

 

Puterea credinţei

Apostolii i-au spus Domnului:

— Măreşte-ne credinţa!

Iar Domnul a spus:

— Dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi spune sicomorului acestuia: „Dezrădăcinează-te şi plantează-te în mare!” şi v-ar asculta.

Cine dintre voi, având un servitor la arată sau la păstorit, când acesta se întoarce de la câmp îi va spune: „Vino îndată şi aşază-te la masă!”. Nu-i va spune mai degrabă: „Pregăteşte-mi ceva pentru cină, încinge-te ca să-mi slujeşti până când voi mânca şi voi bea eu, după aceea vei mânca şi vei bea şi tu”? Oare e nevoie să-i mulţumească servitorului că a făcut cele poruncite? Tot aşa şi voi, când faceţi toate cele care vă sunt poruncite, spuneţi: suntem servitori inutili, am făcut ceea ce eram datori să facem.

1 – LECTURA: Ce spune textul?

Pr. Daniel Kerber

Câteva întrebări pentru a te ajuta la o lectură atentă…

Pentru ce apostolii îi cer Domnului să le mărească credinţa? Ce exemplu le dă Isus discipolilor cu privire la puterea credinţei? Care trebuie să fie atitudinea discipolilor?

 

Câteva consideraţii pentru o lectură atentă…

În drum spre Ierusalim, Isus învaţă prin parabole (Lc 15-16). Duminica trecută, cu parabola bogatului şi a săracului Lazăr, îi învaţă pe discipolii săi să se ferească de a fi ambiţioşi şi de a aduna bogăţii. Apoi continuă să insiste asupra exigenţei Împărăţiei şi pentru a ne face responsabili şi să ne iertăm unii pe alţii (Lc 17,1-4). Textul de astăzi are două părţi: în prima (v. 5-6) apostolii îi cer lui Isus ca să-i crească în credinţă. În a doua (v. 7-10) îi învaţă să fie servitori.

În faţa exigenţelor pe care le arată parabolele din capitolul 16: administratorul necinstit (v. 1-14) şi bogatul şi Lazăr cel sărac (v. 19-31) şi mandatul de a ierta „până de şapte ori pe zi!” (17,4), nu este surprinzător că apostolii îi cer lui Isus: „Măreşte-ne credinţa!”. Discipolii sunt conştienţi de exigenţa urmării lui Isus, de fragilitatea pe care o au (vezi 12,28) şi îi cer ajutor.

Răspunsul lui Isus pare un reproş: „Dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi spune sicomorului acestuia: «Dezrădăcinează-te şi plantează-te în mare!» şi v-ar asculta”. Era proverbială micimea grăuntelui de muştar. Comparaţia pe care o face Isus nu trebuie desigur luată în formă literală. Nu înseamnă că credinţa permite de „a face magie”, nu se referă la asta, ci la încrederea radicală în Acela care cheamă şi trimite („apostoli” [v. 5] înseamnă literalmente „trimişi”).

În partea a doua Isus învaţă printr-o parabolă să nu ne considerăm că merităm premii sau laude (ceea ce se întâmpla mult cu fariseii). Abordarea se face prin intermediul a trei întrebări care au un răspuns implicit (v. 7.8.9). Situaţia presupune cultura sclaviei din acea vreme, în care sclavul nu aştepta mulţumirea sau recunoştinţa stăpânului său (sensibilitatea de astăzi este foarte distinctă în faţa acestei situaţii), ci făcea ceea ce trebuia să facă.

2 – MEDITAŢIA: Ce-mi spune Domnul în text?

Centrul la care se referă Isus este dezinteresul faţă de recompensă când se acţionează şi invită la gratuitatea slujirii, pentru că aşa cum a spus el însuşi: „Eu sunt între voi ca unul care slujeşte” (Lc 22,27). Acum să luăm ca bază a meditaţiei noastre cuvintele Papei Francisc rostite în omilia de la Sfânta Liturghie celebrată în bazilica sanctuarului Stăpânei noastre de la Aparecida, la Ziua Mondială a Tineretului Rio 2013:

„Câte dificultăţi există în viaţa fiecăruia, în lumea noastră, în comunităţile noastre, dar oricât de mari ar putea să apară, Dumnezeu nu lasă niciodată ca să fim scufundaţi de ele. În faţa descurajării care ar putea să existe în viaţă, în cel care lucrează la evanghelizare sau în cel care se străduieşte să trăiască credinţa ca tată şi mamă de familie, aş vrea să spun cu putere: să aveţi mereu în inimă această certitudine: Dumnezeu merge alături de voi, în nici un moment nu vă abandonează! Să nu pierdem niciodată speranţa! Să n-o stingem niciodată în inima noastră! „Balaurul”, răul, există în istoria noastră, dar nu este el cel mai puternic. Cel mai puternic este Dumnezeu şi Dumnezeu este speranţa noastră!”

Acum să ne întrebă: Credinţa mea este din convingere sau din tradiţie? Cred în puterea credinţei? Care sunt motivaţiile sau interesele pentru acei „slujesc” Domnului? Există un interes de recompensă sau de merit? Sau pru şi simplu sunt bucuros că am un stăpân atât de bun?

3 – RUGĂCIUNEA: Ce-i răspund Domnului care îmi vorbeşte în text?

Conştient că credinţa este un dar al lui Dumnezeu, trebuie s-o cer şi să mă pregătesc pentru a o primi, însă acordarea ei îi aparţine lui Dumnezeu. Să înălţăm implorarea noastră către Tatăl cu rugăciunea pe care sfântul Clement Maria Hofbauer o recita şi o recomanda:

O, Isus Răscumpărătorule, autorul şi finisorul credinţei noastre,

te implorăm din adâncul inimii noastre căite şi smerite

nu îngădui să se stingă lumina frumoasă a credinţei noastre.

 

O, Isus, autorul şi împlinitorul credinţei noastre,

păstrează-ne în corabia lui Petru, fideli faţă de succesorul său,

pentru ca să se construiască unitatea Bisericii,

să se promoveze sfinţenia ei şi să se extindă spre binele tuturor popoarelor.

Dăruieşte-ne pacea şi unitatea.

Întăreşte-ne şi păstrează-ne în sfânta ta slujire,

pentru ca prin Tine şi în Tine să trăim mereu.

Amin.

Sfântul Clement

4 – CONTEMPLAŢIA: Cum îmi însuşesc în viaţă învăţăturile din text?

Domnul ne invită să avem credinţă, să simţim că ne întâlnim în mâinile sale şi acolo suntem siguri, pentru aceasta să spunem:

Cred, Doamne, însă măreşte credinţa mea!

5 – ACŢIUNEA: La ce mă angajez, cum mă schimb în viaţa mea?

 

Apropiindu-mă de Sfânta Scriptură pentru a putea mări credinţa despre care Isus ne vorbeşte.

Cum pot să împărtăşesc experienţa mea de credinţă cu prietenii mei? Credinţa în Isus mă motivează să slujesc? Ce răspund când interoghează credinţa mea? Ce lucruri pot să fac pentru ceilalţi în această săptămână, fără a aştepta nimic în schimb?

„Aparţine credinţei

să ne facem umili în evenimentele fericite

şi liniştiţi în cele potrivnice”

Sfânta Clara

[1] http://www.oracionesyplegarias.com/espiritu-santo/peticiones-al-espiritu-santo-1.htm

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.