Categorii

Discurs adresat participanţilor la Seminarul „Bunul comun în era digitală”, promovat de Consiliul Pontifical al Culturii şi de Dicasterul pentru Slujirea Dezvoltării Umane Integrale (27 septembrie 2019)

Domnilor cardinali,

Iubiţi fraţi şi surori,

Vă spun bun-venit vouă tuturor participanţi la Întâlnirea despre „Bunul comun în era digitală”, promovat de Consiliul Pontifical al Culturii şi de Dicasterul pentru Slujirea Dezvoltării Umane Integrale; şi îi mulţumesc cardinalului Ravasi pentru introducerea sa. Dezvoltările însemnat în domeniul tehnologic, îndeosebi cel cu privire la inteligenţa artificială, prezintă repercusiuni tot mai semnificative în toate sectoarele acţiunii umane; de aceea, consider că sunt necesare mai mult ca oricând dezbateri deschise şi concrete despre această temă.

În enciclica despre îngrijirea casei comune am trasat un paralelism fundamental: beneficiul indiscutabil pe care omenirea îl va putea scoate din progresul tehnologic (cf. Laudato si’, 102) va depinde de măsura în care noile posibilităţi aflate la dispoziţie vor fi folosite în manieră etică (cf. ibid., 105). Această corelaţie cere ca, în acelaşi pas cu progresul tehnologic imens aflat în desfăşurare să fie o dezvoltare adecvată a responsabilităţii şi a valorilor.

În caz contrar, o paradigmă dominantă – „paradigma tehnocratică” (cf. ibid., 111) –, care promite un progres necontrolat şi nelimitat, se va impune şi probabil, chiar va elimina alţi factori de dezvoltare cu pericole enorme pentru întreaga omenire. Cu lucrările voastre, aţi voit să contribuiţi la prevenirea acestei derive şi să faceţi concretă cultura întâlnirii şi dialogul interdisciplinar.

Mulţi dintre voi sunt actori importanţi în diferite domenii ale ştiinţelor aplicate: tehnologie, economie, robotică, sociologie, comunicare, cyber-siguranţă, precum şi ale filozofiei, eticii şi teologiei morale. Tocmai pentru aceasta, voi exprimaţi nu numai diferite competenţe ci şi sensibilităţi diferite şi abordări variate în faţa problematicilor pe care fenomene precum inteligenţa artificială le deschid în sectoarele pertinenţei voastre. Vă mulţumesc pentru că aţi voit să vă întâlniţi într-un dialog inclusiv şi rodnic, care să-i ajute pe toţi să înveţe unii de la alţii şi să nu permită nimănui să se închidă în scheme deja pre-confecţionate.

Obiectivul principal pe care vi l-aţi fixat este destul de ambiţios: să ajungeţi la criterii şi parametrii etici de bază, capabili să furnizeze orientări cu privire la răspunsurile la problemele etice ridicate de folosirea universală a tehnologiilor. Îmi dau seama cum pentru voi, care reprezentaţi în acelaşi timp globalizarea şi specializarea ştiinţei, trebuie să fie greu de definit unele principii esenţiale într-un limbaj acceptabil şi primit între toţi. Totuşi, nu v-aţi lăsat descurajaţi în căutarea obţinerii acestui scop, încadrând valenţa etică a transformărilor aflate în desfăşurare şi în contextul principiilor stabilite de Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă definite de Naţiunile Unite; de fapt, zonele-cheie explorate de voi au cu siguranţă impacte imediate şi concrete asupra vieţii a milioane de persoane.

Este comună convingerea că umanitatea se află în faţa unor provocări fără precedent şi complet inedite. Probleme noi care cer soluţii noi: de fapt, respectarea principiilor şi a tradiţiei trebuie să fie trăită mereu într-o formă de fidelitate creativă şi nu de imitări rigide sau de reducţionisme învechite. Deci, consider lăudabil că nu v-a fost frică să declinaţi, uneori şi în mod precis, principii morale fie teoretice, fie practice, şi că provocările etice examinate au fost înfruntate chiar în contextul conceptului de „bun comun”. Bunul comun este un bun la care aspiră toţi oamenii şi nu există sistem etic demn de acest nume care să nu contemple acest bun ca unul din punctele sale de referinţă esenţiale.

Problematicile pe care aţi fost chemaţi să le analizaţi se referă la toată omenirea şi cer soluţii care să se extindă la toată omenirea.

Un exemplu bun ar putea să fie robotica în lumea muncii. Pe de o parte, ea va putea pune capăt unor munci istovitoare, periculoase şi repetitive – să ne gândim la cele apărute la începuturile revoluţiei industriale din secolul al XIX-lea –, care provoacă adesea suferinţă, plictiseală, abrutizare. Însă, pe de altă parte, robotica ar putea să devină un instrument pur eficientist: folosit numai pentru a mări profituri şi randamente ar priva mii de persoane de locul lor de muncă, punând în pericol demnitatea lor.

Un alt exemplu sunt avantajele şi riscurile asociate la folosirea inteligenţelor artificiale în dezbaterile despre marile probleme sociale. Pe de o parte, se va putea favoriza un acces mai mare la informaţiile credibile, deci să se garanteze afirmarea unor analize corecte; pe de altă parte, va fi posibil, cum n-a mai fost până acum, să se pună în circulaţie opţiuni tendenţioase şi date false, „să se otrăvească” dezbaterile publice şi, chiar, să se manipuleze opiniile a milioane de persoane, până acolo încât să se pună în pericol instituţiile înseşi care garantează convieţuirea civilă paşnică. Pentru aceasta, dezvoltarea tehnologică a cărei martori suntem cu toţii cere de la noi să ne reluăm şi să reinterpretăm termenii etici pe care alţii ni i-au transmis.

Dacă progresele tehnologice ar fi motiv de inegalităţi tot mai marcate, n-am putea să le considerăm adevărate progrese. Aşa-numitul progres tehnologic al omenirii, dacă ar deveni un duşman al bunului comun, ar conduce la un regres nefericit, la o formă de barbarie dictată de legea celui mai puternic. De aceea, dragi prieteni, vă mulţumesc pentru că voi cu lucrările voastre vă angajaţi într-un efort de civilizaţie, care se va măsura şi după obţinerea unei diminuări a inegalităţilor economice, educative, tehnologice, sociale şi culturale.

Voi aţi voit să puneţi baze etice de garanţie pentru a apăra demnitatea fiecărei persoane umane, convinşi că bunul comun nu poate să fie disociat de bunul specific al fiecărui individ. Până când o singură persoană va rămâne victimă a unui sistem, oricât de evoluat şi eficient ar fi el, care nu reuşeşte să valorizeze demnitatea intrinsecă şi contribuţia fiecărei persoane, munca voastră nu va fi terminată.

O lume mai bună este posibilă graţie progresului tehnologic dacă acesta este însoţit de o etică întemeiată pe o viziune despre bunul comun, o etică de libertate, responsabilitate şi fraternitate, capabilă să favorizeze dezvoltarea deplină a persoanelor în relaţie cu alţii şi cu creaţia.

Dragi prieteni, vă mulţumesc pentru această întâlnire. Vă însoţesc cu binecuvântarea mea. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe voi toţi. Şi vă cer cu rugăminte să vă rugaţi pentru mine. Mulţumesc.

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.