Categorii

Discurs adresat comunităţii Fraţilor Şcolilor Creştine (16 mai 2019)

Iubiţi fraţi şi surori!

Vă adresez bun-venit vouă care reprezentaţi întreaga familie spirituală întemeiată de sfântul Jean Baptiste de la Salle, cu ocazia celui de-al treilea centenar al morţii sale. Îl salut şi îi mulţumesc fratelui Robert Schieler, superior general; îndrept cu afect salutul meu fiecăruia dintre voi şi aş vrea să ajungă la toţi Fraţii Şcolilor Creştine care lucrează în Biserică cu generozitate, competenţă şi adeziune fidelă faţă de Evanghelie. Această importantă aniversare a fondatorului vostru este pentru Institutul vostru o ocazie propice pentru a evidenţia figura unui pionier în domeniul educaţiei, care a creat în epoca sa un sistem educativ inovator. Exemplul său şi mărturia sa confirmă actualitatea originală a mesajului său pentru comunitatea creştină de astăzi, luminând calea de urmat. El a fost inovator genial şi creator în viziunea despre şcoală, în concepţia despre învăţător, în metodele de învăţământ.

Viziunea despre şcoală l-a făcut să-şi formeze tot mai clar convingerea că instruirea este un drept al tuturor, şi al săracilor. Pentru aceasta n-a ezitat să renunţe la canonicat şi la bogata sa moştenire de familie, pentru a se dedica în întregime instruirii păturii sociale mai joase. A dat viaţa unei comunităţi numai de laici pentru a duce înainte idealul său, convins că Biserica nu se poate menţine străină de contradicţiile sociale ale timpurilor cu care este chemată să se confrunte. Această convingere l-a determinat să instituie o experienţă originală de viaţă consacrată: prezenţa călugărilor educatori care, fără a fi preoţi, să interpreteze în mod nou rolul de „călugări laici”, cufundându-se total în realitatea timpului său şi contribuind astfel la progresul societăţii civile.

Contactul zilnic cu lumea şcolii a format în el conştiinţa de a găsi o nouă concepţie despre învățător. De fapt, era convins că şcoala este o realitate serioasă, motiv pentru care este nevoie de oameni pregătiţi în mod corespunzător; însă avea înaintea ochilor toate carenţele structurale şi funcţionale ale unei instituţii precare care avea nevoie de ordine şi formă. Atunci a intuit că învăţământul nu poate să fie numai o meserie, ci este o misiune. De aceea s-a înconjurat de persoane potrivite pentru şcoala populară, inspirate creştineşte, cu capacităţi profesionale şi naturale pentru educaţie. A consacrat orice energie pentru formarea lor, devenind el însuşi exemplu şi model pentru ei, care trebuiau să exercite o slujire în acelaşi timp eclezială şi socială, şi străduindu-se cu sârguinţă pentru a promova ceea ce el definea „demnitatea învăţătorului”.

Cu intenţia de a da răspunsuri concrete la instanţele timpului său în domeniul şcolii, Jean Baptiste de la Salle a întreprins reforme îndrăzneţe ale metodelor de învăţământ. În asta a fost determinat de un realism pedagogic extraordinar. A înlocuit limba latină cu cea franceză, care se folosea în mod normal în învăţământ; a împărţit elevii în grupuri omogene de învăţare a unei meserii mai eficace; a instituit Seminarii pentru învățătorii de la ţară, adică pentru tinerii care voiau să devină profesori fără a face parte din nicio instituţie religioasă; a întemeiat Şcolile duminicale pentru adulţi şi două Pensiuni, una pentru tinerii delincvenţi şi cealaltă pentru recuperarea deţinuţilor. El visa o şcoală deschisă pentru toţi, pentru aceasta n-a ezitat să înfrunte şi necesităţile educative extreme, introducând o metodă de reabilitare prin şcoală şi muncă. În aceste realităţi formative a început o pedagogie corectivă care, în contrast cu mersul vremurilor, ducea printre tinerii aflaţi în pedeapsă studiul şi munca, prin activitate de meşteşugar, în locul celulei sau al biciuirilor.

Dragi fii spirituali ai lui Jean Baptiste de la Salle, vă îndemn să profitaţi şi să imitaţi pasiunea sa faţă de cei din urmă şi faţă de cei rebutaţi. Pe urma mărturiei sale apostolice, fiţi protagonişti ai unei „culturi a învierii”, în special în acele contexte existenţiale unde prevalează cultură morţii. Nu încetaţi să mergeţi în căutarea celor care se află în „mormintele” moderne ale rătăcirii, degradării, suferinţei şi sărăciei, pentru a oferi speranţa vieţii noi. Fie ca elanul pentru misiunea educativă, care l-a făcut pe fondatorul vostru maestru şi martori pentru atâţia contemporani ai săi, şi învăţătura sa, să poată alimenta şi astăzi proiectele voastre şi acţiunea voastră.

Figura sa, mereu atât de actuală, constituie un dar pentru Biserică şi un stimulent preţios pentru congregaţia voastră, chemată la o adeziune reînnoită şi entuziastă la Cristos. Privind la Învăţătorul divin, puteţi lucra cu generozitate în slujba noii evanghelizări în care este angajată astăzi toată Biserica. Formele vestirii Evangheliei cer să fie adaptate situaţiilor concrete din diferitele contexte, însă asta comportă şi un efor de fidelitate faţă de origini, pentru ca stilul apostolic care este propriu familiei voastră călugăreşti să poată continua să răspundă la aşteptările oamenilor. Ştiu că aceasta este angajarea care vă animă şi vă îndemn să mergeţi cu curaj în această direcţie.

Fie ca s puteţi îndeplini cu vigoare reînnoită misiunea voastră în rândul tinerelor generaţii, cu acea îndrăzneală reformatoare care l-a caracterizat pe Jean Baptiste de la Salle: tuturor le vestea Evanghelia speranţei şi a carităţii. Sfânta Fecioară să vă susţină mereu şi să obţină pentru voi roade apostolice îmbelşugate.

Iubiţi fraţi şi surori, vă mulţumesc pentru tot ceea ce faceţi în domeniul educaţiei. Vă însoţesc cu rugăciunea şi binecuvântarea mea. Şi vă cer, cu rugăminte, să vă rugaţi pentru mine. Mulţumesc!

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.