Categorii

„Da pentru primire, însă imigraţia nu rezolvă criza demografică”

imigratieLa douăzeci şi şapte de ani după căderea regimurilor comuniste în Europa centro-orientală, bătrânul continent înfruntă noi provocări. Cele mai mari dintre ele sunt criza familiei, legată cu cea demografică, criza credinţei şi a identităţii culturale. Multe ţări fac faţă actualmente la migraţiile intense care provin din Orientul Mijlociu şi din Africa.

În zilele de 8 şi 9 septembrie, reprezentanţii Conferinţelor Episcopale din Europa Centro-Orientală (care adună episcopi din Slovacia, Ungaria, Croaţia, Bulgaria, Polonia, Bielorusia, Bosnia-Herţegovina, Lituania, Republica Cehă, România şi Ucraina) s-au întâlnit în Slovacia, ţară care prezidează Consiliul Uniunii Europene, pentru a reflecta asupra acestor teme.

Conform participanţilor, se citeşte într-un comunicat, „este fundamental ca între statele europene să există un adevărat parteneriat bazat pe demnitatea egală a tuturor popoarelor şi pe respectul reciproc. La fel, este important ca structurile publice, naţionale şi europene să dezvolte un adevărat dialog cu reprezentanţii Bisericilor creştine sau cu exponenţii altor religii”.

Episcopii consideră necesară „trezirea reflecţiei asupra identităţii europene, care a fost mereu legată cu familia întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Numai societatea cu copii este o societate cu speranţă. Biserica este conştientă de obligaţia sa de a da mărturie despre vestea cea bună a lui Cristos în lume. Pentru aceasta apreciază şi ajută familia, comunitatea umană fundamentală conform proiectului Creatorului. Din nefericire, unele decizii ale structurilor europene pun în pericol familia şi ocrotirea vieţii. Actualmente, Europa, înainte de toate, are nevoie de familii stabile şi de o politică demografică prudentă”. Conform episcopilor din Europa centro-orientală „imigraţia nu este o soluţie a crizei demografice”.

Participanţii la întâlnire se declară „profund atinşi de suferinţa persoanelor care fug din faţa conflictelor războinice, mai ales cele care devastează Siria”. În acelaşi timp, simt „suferinţă pentru atacurile teroriste comise în Europa, cu atâtea victime”.

Prin urmare, consideră just „să se dezvolte mai multă comunicare cu lumea islamică şi să se dedice eforturi mai mari pentru a-i ajuta pe cei nevoiaşi pe baza poruncii divine a carităţii. Episcopii simt datoria specială de a-i ajuta pe creştinii persecutaţi, dar nu exclud din inima lor nicio altă persoană umană care are nevoie de ajutor, fie în regiunile de criză din lume, fie în ţările noastre”.

Urmărind aceste scopuri umane şi creştine, trebuie mers înainte cu generozitate şi înţelepciune, evaluând circumstanţele culturale, religioase şi economice ale popoarelor europene şi ale celor care vin. Episcopii simt diferenţa fundamentală între situaţia din ţările europene, care sunt destinaţii ale fluxului migrator şi ale celor din Europa centro-orientală, care sunt ţări de tranzit – cu un nivel de viaţă care ajunge numai la 20% din cel occidental. „În aceste ţări, migranţii în general nu doresc să rămână – iau act prelaţii –. Ajutorul care trebuie acordat lor va putea cere acţiuni speciale, uneori diferite de cele adoptate de alte ţări. În tot acest context, este legitim şi chiar necesar să se reflecteze asupra modului de a concepe viitorul continentului european, asupra valorilor pe care trebuie edificată societatea şi ce loc trebuie rezervat religiei”.

Episcopii se roagă pentru toate victimele violenţei, războiului şi terorismului. În acelaşi timp, adresează „un apel serios responsabililor din toate ţările europene pentru ca să dezvolte o comună şi profundă reflecţie a viitorului”. În sfârşit, îşi doresc ca Europa să devină „un continent care să pună pe primul loc respectul faţă de viaţa umană – de la zămislire până la moarte – precum şi ca sprijinul dat familiei şi căsătoriei să ocupe primul loc în conştiinţa reprezentanţilor publici”.

(După Zenit, 10 septembrie 2016)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.