Categorii

Conciliul pan-ortodox: în pofida a toate, Patriarhul Bartolomeu merge înainte

sinodo-panortodossoNimic nu mai este sigur şi totul este incertitudine. Chiar şi data şi locul. Însă Patriarhul ecumenic de Constantinopol Bartolomeu I merge înainte, nu cedează. Este mission a sa cea mai dificilă, dar probabil cea mai importantă. Vorbim despre Sfântul şi Marele Conciliu pan-ortodox, reuniunea patriarhilor şi a arhiepiscopilor din toate Bisericile care compun vasta şi complexa galaxie ortodoxă. În urmă cu doi ani, în 2014, conducătorii a 13 Biserici ortodoxe au luat o decizie istorică: Conciliul se va ţine în 2016 la Istanbul, la catedrala Hagia Irene. Vestea a fost primită cu mare răsunet, dat fiind faptul că ultima dată când Bisericile din Orient s-au adunat împreună este în urmă cu 12 secole, adică la al doilea Conciliu din Niceea (787 d.C.). Însă anul 2016 s-a deschis cu mai multe necunoscute decât certitudini.

Data. Este încă prea devreme pentru a spune că se va ţine Conciliul pan-ortodox la Rusalii, adică începând de la 19 iunie. Mitropolitul de Volokolamsk, Hilarion, preşedinte al departamentului afacerilor ecleziastice externe al Bisericii ortodoxe ruse pune la îndoială această dată. „Am auzit că este intenţie a Patriarhului de Constantinopol – a declarat în octombrie jurnaliştilor – însă la momentul actual încă nu există un anunţ oficial. Data va fi stabilită în funcţie de gradul de pregătire a documentelor necesare”. Din 2014 până în 2015, s-au desfăşurat o serie de „Sinaxis” şi întâlniri pregătitoare în vederea Conciliului. Următoarea întâlnire a primaţilor din Bisericile ortodoxe ar fi trebuit să se ţină la sfârşitul lunii ianuarie la Istanbul, însă precipitarea relaţiilor diplomatice dintre Turcia şi Moscova din cauza Siriei a pus în discuţie alegerea Istanbulului ca sediu al întâlnirii care probabil va fi mutată în Elveţia unde Patriarhia ecumenică are un centru.

Locul. Şi tocmai situaţia internaţională şi mai ales tensiunea politică crescândă dintre Rusia şi Turcia împiedică procesul de pregătire. Cel care face ipoteza unei schimbări a locului Conciliului însuşi este arhiepiscopul rus Igor Yakimtchouk de la acelaşi departament al lui Hilarion. Vorbind recent agenţiei ruseşti Ria Novosti, Yakimtchouk a amintit şi că decizia finală cu privire la dată şi loc va trebuie să fie luată „în unanimitate de primaţii tuturor Bisericilor ortodoxe”. Însă problemele nu sunt referitoare la Rusia. Şi relaţiile dintre Patriarhia de Constantinopol şi Biserica din Grecia este tensionată. Conform agenţiei ruseşti Ria Novosti şi chiar mai înainte conform agenţiei greceşti Romfea, arhiepiscopul Ieronymos al II-lea din Atena ar fi declinat invitaţia de a participa la întâlnirea din ianuarie. Printre impedimente există şi ruperea comuniunii euharistice dintre Bisericile ortodoxe locale din Antiohia şi Ierusalim.

Mission impossible? Cu siguranţă drumul este complet în urcare. Însă Patriarhul Bartolomeu are toate intenţiile de a-l parcurge până la sfârşit. Într-un mesaj adresat tinerilor reuniţi la sfârşitul anului la Valencia pentru întâlnirea de la Taizé, Patriarhul destăinuieşte aşteptările sale cu privire la Conciliul pan-ortodox. „Este vorba – explică el – despre un eveniment istoric în viaţa Bisericii noastre”. Bartolomeu a cerut tinerilor să se roage „pentru ca – scrie el – mărturisind vitalitatea Bisericii ortodoxe şi unitatea membrilor săi, să poată acţiona şi pentru apropierea creştinilor şi pentru unitatea lor regăsită”.

Şi Roma cum urmăreşte acest proces? Monseniorul Piero Coda este preşedinte al Institutului Universitar Sophia din Loppiano (Firenze) care recent a conferit titlul de docthor honoris causa în cultură a unităţii Patriarhului Bartolomeu I, şi este membru al Comisiei Teologice Internaţionale şi al Comisiei Mixte Internaţionale pentru Dialogul Teologic dintre Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă. „Evenimentul este istoric – explică el – înainte de toate pentru că este prima dată în istorie când, după ruperea comuniunii depline dintre Biserica din Roma şi cea din Constantinopol în 1054, se celebrează un Conciliu care îi are adunaţi pe patriarhii şi pe reprezentanţii tuturor Bisericilor ortodoxe”. Teologul catolic explică faptul că „provocările sunt mai ales două: aceea, pe de o parte, de a promova consensul dintre Bisericile surori din ortodoxie care se recunosc în comuniune în aceeaşi credinţă, dar care în acelaşi timp se bucură fiecare de autonomie şi sunt puternic înrădăcinate în contexte naţionale, culturale şi sociale specifice; şi aceea, pe de altă parte, de a găsi convergenţa cu privire la unele chestiuni canonice şi pastorale de fond, respectând aceste particularităţi istorice şi acele chestiuni politice mari care cuprind regiunile din lume (de la Orientul Mijlociu la fosta Uniune Sovietică şi la Europa de Est) în care trăiesc aceste Biserici”.

A reuni în jurul uneia şi aceleiaşi „mese” pe reprezentanţii tuturor Bisericilor ortodoxe ar putea avea consecinţe şi din punct de vedere ecumenic, în dialog îndeosebi cu Biserica catolică de Roma. „Este de cea mai mare relevanţă faptul – confirmă Coda – că Bisericile din ortodoxie pot să reafirme şi să promoveze comuniunea dintre ele ca premisă şi trambulină de lansare pentru o accelerare studiată a drumului de unitate cu Biserica catolică”. Teologul Coda adaugă: „Favoarea şi simpatia cu care, în general în lumea ortodoxă, se priveşte la Papa Francisc şi, îndeosebi la invitaţia sa presantă la un drum sinodal al Bisericii la toate nivelele, precum şi munca – grea, dar perseverentă – a Comisiei Teologice Mixte Catolică-Ortodoxă despre tema raportului dintre primat şi sinodalitate alimentează cu vigoare speranţa”.

De M. Chiara Biagioni

(După agenţia SIR, 11 ianuarie 2016)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.