Categorii

Colocviu cu cardinalul Koch după călătoria Papei Francisc în Caucaz: Cordialitate şi ospitalitate

koch-papa-caucaz„Mare cordialitate şi ospitalitate plină de bunăvoinţă”: derulând caseta cu recenta călătorie a Papei Francisc în Caucaz, cardinalul Kurt Koch, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, aminteşte de primirea avută de Pontif în Georgia şi trasează, într-un interviu la L’Osservatore Romano, progresele făcute în dialog cu Biserica locală autocefală ortodoxă.

Ce impresii aţi primit asistând la întâlnirile Papei cu patriarhul Ilie al II-lea? Ce noutăţi au reieşit faţă de trecut?

În mai multe rânduri patriarhul a mărturisit cât de importantă considera el vizita Pontifului, invitat de el. Înainte de toate a exprimat oficial aprecierea sa faţă de Papa cu ocazia întâlnirilor în palatul patriarhal la Tbilisi şi în catedrala ortodoxă din Svetyskhoveli, biserica cea mai veche şi cea mai importantă din Georgia. În afară de asta, Ilie al II-lea a mers personal la aeroport pentru a-l saluta pe Pontif atât în momentul venirii cât şi al plecării. S-a adresat Papei Francisc drept cap al Bisericii din Roma, expresie încă neîmpărtăşită de toţi episcopii ortodocşi din Georgia. Şi Pontiful, în timpul zborului de întoarcere, s-a arătat foarte satisfăcut de vizita sa şi l-a definit pe patriarh „om al lui Dumnezeu”. Este adevărat că nicio delegaţie a Bisericii ortodoxe din Georgia n-a participat la liturghia Papei şi că au existat acţiuni marginale de protest. Însă aceste două fapte nu diminuează marea importanţă pe care a îmbrăcat-o această vizită pentru Georgia. Sunt convins că ea a aprofundat relaţiile amicale existente între Biserica catolică şi cea ortodoxă.

Papa a invitat să se lase chestiunile doctrinale discuţiei teologilor şi a cerut tuturor creştinilor să se roage unii pentru alţii şi să colaboreze în lucruri concrete pentru binele comun. Care este situaţia în Georgia sub aceste două aspecte?

Dialogul teologic, care încearcă să rezolve chestiunile care încă despart Bisericile noastre, este desigur important. Dar nu este unica formă de angajare ecumenică. De fapt există multe altele, ca ecumenismul spiritual, adică legătura care ne uneşte unii cu alţii în rugăciune; sau ecumenismul carităţii, adică întâlnirea directă dintre creştinii din diferitele Biserici şi comunităţi ecleziale cu scopul de a se cunoaşte mai bine şi de a aprofunda raporturile de prietenie. De asemenea: ecumenismul cultural, care constă în apropierea reciprocă prin tradiţia culturală şi arta religioasă. Şi în sfârşit ecumenismul practic: adică o colaborare între diferitele Biserici în domeniul social şi umanitar. Fiind conştient de dificultăţile întâlnite în dialogul teologic cu Bisericile ortodoxe, precum şi cu Biserica ortodoxă din Georgia, Papa Francisc îndrăgeşte mult ecumenismul practic. În această privinţă, el ştie şi că, în istorie, Biserica din Orient şi din Occident s-a despărţit îndeosebi nu din cauza chestiunilor teologice doctrinale, ci din cauza unei îndepărtări progresive la nivel de mentalitate şi de cultură. Dacă Bisericile, în cursul istoriei, s-au despărţit datorită modului lor diferit de viaţă, atunci este clar că astăzi ele vor trebuie să înveţe din nou să trăiască împreună. Iată pentru ce, în discursurile pe care le-a ţinut în Georgia, Pontiful a voit să pună şi un accent puternic pe „durerea diviziunilor” şi pe chemarea tuturor creştinilor – care se întemeiază pe botezul comun – să regăsească în Cristos unitatea.

Se înmulţesc iniţiativele ecumenice ale Papei Francisc: recent amintim întâlnirea cu delegaţia Bisericii evanghelice a reconcilierii, ziua de la Assisi, vesperele celebrate la „San Gregorio al Celio” cu primatul anglican. Şi, în viitorul imediat, călătoria în Suedia. La ce punct este drumul ecumenic?

Anul în curs poate să fie cu siguranţă definit ca un an în care au avut loc şi vor avea loc importante evenimente ecumenice. Putem să amintim şi altele: istorica întâlnire cu patriarhul rus-ortodox Kiril la Havana, la 12 februarie, şi vizita la Lesbo, la 16 aprilie, împreună cu patriarhul ecumenic Bartolomeu şi cu arhiepiscopul greco-ortodox Hierónymos de Atena, pentru a aminti de urgenţa refugiaţilor şi a le exprima solidaritatea comunităţii ecumenice. O serie de evenimente care demonstrează cât de mult Papa are la inimă angajarea ecumenică şi vrea să încurajeze pe toţi creştinii să continue pe drumul unităţii, având convingerea exprimată de el cu aceste cuvinte: „Unitatea nu va veni ca o minune la sfârşit: unitatea vine pe drum, o face Duhul Sfânt pe drum”. De aceea putem spune că ecumenismul este la un punct bun numai dacă este „pe drum”. De fapt pentru Papa Francisc este fundamental ca unitatea să crească pe drum; a fi pe drum împreună înseamnă deja a practica unitatea.

De Maurizio Fontana

(După L’Osservatore Romano, 12 octombrie 2016)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.