Categorii

Când Maica Tereza era faimoasă în toată lumea… dar nu şi în ţara sa

Maica-Tereza-faimoasaCând Maicii Tereza i s-a acordat Premiul Nobel pentru Pace, în 1979, era deja celebră în toată lumea datorită operelor sale şi a misiunii sale la Calcutta. În toată lumea, cu excepţia ţării sale de origine, Albania, unde regimul comunist a interzis nu numai religia ci chiar pe Dumnezeu, prin urmare, a cenzurat-o complet pe această cetăţeană ilustră a sa, Agnes Gonxha Bojaxhiu.

A povestit asta la agenţia Zenit Visar Zhiti, reprezentant diplomatic al Albaniei pe lângă Sfântul Scaun. „În acea epocă, Albania era impermeabilă la orice ştire, inclusiv cele despre Maica Tereza. Era vestită în lume dar nu putea să meargă în ţara sa”, aminteşte el. Prima dată când Zhiti a auzit despre numele ei a fost în 1969, când se afla în închisoare, unde executa o condamnare pentru că a compus versuri poetice „subversive”. Când veneau noi deţinuţi, ceilalţi îi întrebau ce se întâmpla acolo afară. Un tânăr i-a spus: „am auzit la RAI că o soră albaneză a câştigat Premiul Nobel pentru Pace, sora Tereza”. Acest nume „s-a întipărit în mintea mea şi în inima mea”, povesteşte diplomatul albanez.

În Albania, religia era interzisă, era singura ţară din lume în mod formal atee. Toate templele religioase au fost distruse. Preoţii au fost toţi împuşcaţi sau închişi în închisoare. „A auzi că o soră albaneză era cunoscută în toată lumea şi că a cucerit un Premiu Nobel era o bucurie. Dumnezeu ne dădea acest «premiu» pentru a compensa situaţia în care se afla ţara”, afirmă Zhiti.

Când a ieşit din închisoare, regimul comunist încă era în picioare şi Zhiti, ca mulţi compatrioţi ai săi, vedea transmisiunile de la RAI pe ascuns. I s-a întâmplat să vadă un documentar despre Maica Tereza şi a rămas foarte mişcat de misiunea sa şi de operele sale din India. După mai mulţi ani, s-a mutat în Italia pentru muncă şi acolo a adunat ulterioare informaţii despre Maica Tereza: a găsit o carte a sa de rugăciuni în italiană şi a simţit necesitatea de a o traduce în albaneză. „Nu mă ruşinez să spun că, în timp ce traduceam, plângeam”, destăinuieşte el. Şi aşa a fost prima dată când au fost publicate traducerile rugăciunilor Maicii Tereza în limba sa maternă. O publicare ce a avut un mare succes.

Apoi Zhiti aminteşte de prima dată când a văzut-o pe Maica Tereza personal. S-a întâmplat în Albania şi a fost o întâlnire la un centru cultural internaţional, la sfârşitul căreia, el s-a apropiat de ea şi i-a spus: „Maică Tereza, am tradus rugăciunile dumneavoastră”. Şi ea a răspuns în mod sec şi rapid: „ai făcut bine”. Acest răspuns a provocat în el o întrebare: de ce nu s-a entuziasmat? Şi i-a venit îndoială dacă nu cumva i-a spus ceva nepotrivit. În orice caz era fericit că este aproape de ea. După aceea a aflat că Maica Tereza n-a citit niciodată o carte despre ea însăşi, deci a înţeles motivul răspunsului primit cu acea ocazie. „Femeia cea mai cunoscută din lume, nu dorea statui, nici elogii, nici cărţi… Ea lucra pentru omenire”, aminteşte diplomatul albanez.

Pentru Albania acest eveniment „mondial” este un motiv special de bucurie, afirmă Zhiti. „Poporul albanez a dăruit lumii o astfel de fiică” şi acest lucru, subliniază el, este „o chemare de a fi mai buni, de a îmbunătăţi ţara, de a-l vedea pe Dumnezeu în ceilalţi”.

Citind şi aprofundând textele Maicii Tereza, Zhiti admite că s-a simţit ca un miner în căutarea aurului. Găsea tot mai mult decât ceea ce spera să găsească, ca şi cum ar fi avut în faţa sa un orizont care nu se termină niciodată.

Când a murit Maica Tereza, aminteşte diplomatul, „toţi ne-am simţit un pic orfani. Acum când a fost canonizată, această condiţie de orfan se încheie pentru că, din cer, ştim că se îngrijeşte de noi”.

În concluzie, Zhiti aminteşte şi că Maica Tereza este iubită nu numai de creştini, ci şi de adepţii altor religii. Şi menţionează, în această privinţă, despre momentul când a participat la inaugurarea sediului bektashi-lor, în Albania şi cum a spus ea: „când ne rugăm suntem cu toţii uniţi”. Acesta este – explică el – un mesaj al Maicii Tereza care în Albania a fost înţeles foarte bine, aşa cum s-a întâmplat pentru Papa Francisc, în vizita sa în această ţară. În Albania, conclude Zhiti, există o „fraternitate religioasă”.

De Rocío Lancho García

(După Zenit, 6 septembrie 2016)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.