Categorii

Când lipsește Cuvântul. Peste 3.700 de limbi mai aşteaptă traducerea Bibliei

Din cele 7.100 de limbi vorbite pe planeta noastră, peste 3.700 – inclusiv limbile semnelor – încă n-au nicio traducere a Sfintelor Scripturi. Şi totuşi, „a îmbrățișa diversitatea lingvistică” poate favoriza „o îmbogățire şi o aprofundare a înțelegerii Cuvântului lui Dumnezeu din partea noastră, întrupându-l în diferitele culturi”. Este convins de asta teologul Alexander Markus Schweitzer, care a expus opiniile sale cu privire la provocările legate de traducerile biblice într-un interviu difuzat de situl Consiliului Ecumenic al Bisericilor cu ocazia recentei Zile Internaționale a Traducerii, instituită de ONU cu prilejul sărbătorii sfântului Ieronim, căruia i se datorează Vulgata în latină. În 2008, Schweitzer a fost numit de Benedict al XVI-lea expert pentru Sinodul Episcopilor despre Cuvântul lui Dumnezeu, a cărui importanță în viaţa şi în misiunea Bisericii a fost reafirmată de pontifi, îndeosebi după Conciliul al II-lea din Vatican şi publicarea constituției dogmatice Dei Verbum. Relevanța citirii Sfintelor Scripturi în viaţa zilnică a credincioșilor, aşa cum se ştie, a fost subliniată în ultimul timp şi de papa Francisc, care a instituit Duminica Bibliei cu scrisoarea apostolică în formă de motu proprio Aperuit illis, publicată la 30 septembrie. Până acum, indică Schweitzer, Biblia întreagă a fost tradusă în 700 de limbi, există peste 1.100 de traduceri a unor părţi din ea, ca de exemplu Evangheliile, Psalmii şi alte câteva texte, în timp ce peste 1.500 de limbi au traduceri ale Noului Testament.

Din fericire, „în pofida faptului că o traducere a Bibliei întregi sau a Noului Testament cere mai mulţi ani, există sute de limbi care primesc o primă traducere în fiecare an”, afirmă teologul german, care este şi director executiv al Bible Ministry şi director al Globale Bible Translation la rețeaua internațională United Bible Societies. Printre traducerile Bibliei întregi realizate anul trecut figurează limbi precum lusamia-lugwe (Uganda-Kenya, 650.000 de vorbitori), kalanga (Botswana, 142.000), rote (Indonezia, 30.000), malto (India, 51.000). Noul Testament a fost tradus în northern waray (Filipine, 632.000), blin (Eritrea, 112.000), korku (India, 550.000), lemi (Myanmar, 12.000).

În cursul anului 2018, Societățile biblice din întreaga lume au contribuit la completarea traducerilor în 66 de limbi folosite de 440 de milioane de persoane. Totuşi este nevoie de mult timp pentru a publica Sfintele Scripturi în nouă limbi. „Traducerea Bibliei înfruntă provocări pe mai multe niveluri”, afirmă Schweitzer. Din punct de vedere cultural, textele biblice reflectă culturi specifice Orientului apropiat antic, şi „pentru că realitățile culturale adesea nu se traduc cu ușurință în alte culturi, traducătorii înfruntă o provocare constantă, încercând să păstreze caracterele distinctive culturale semitice care fac parte din mesajul biblic, şi în acelaşi timp să transmită concepte care să aibă sens pentru cultura receptorului”.

În afară de asta, din punct de vedere lingvistic Biblia „prezintă multe genuri literare diferite şi multe limbi nu au literatură în unele genuri literare care sunt conținute în Biblie”. O a doua provocare lingvistică are de-a face cu vocabularul teologic. „Termeni cheie ca răscumpărare, iertare, păcat, levirat, nu există în multe limbi”, aminteşte teologul german. „Cum trebuie traduse când nu există un echivalent literar sau teologic?”.

Altă provocare, tradițiile şi teologiile Bisericilor, care exercită o influență însemnată asupra procesului de traducere. „Acest fenomen devine evident când o traducere a fost efectuată într-o limbă în trecut şi o teologie s-a dezvoltat pornind de la această traducere”, explică biblistul. Adesea, „traducerea precedentă este considerată ca «pseudo-originală», ceea ce complică în mod clar schimbările de abordare pentru o nouă traducere”. În sfârşit, trebuie ținut cont de dificultățile administrative, care cuprind problema finanțărilor şi îndeosebi „necesitatea de a reuni cererea, dorințele, nevoile locale, precum şi ideile şi dorințele donatorilor”. O cufundare în realitățile locale, sugerează Schweitzer, va permite acestora din urmă – care adesea vin cu mentalitatea lumii vechi – să înțeleagă mai bine complexitatea traducerilor Bibliei şi particularitățile fiecărei situaţii.

(După L’Osservatore Romano, 10 octombrie 2019)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.