Categorii

Călătoria Apostolică a Sfântului Părinte Francisc în Thailanda şi Japonia (19-26 Noiembrie 2019)

Vizita la patriarhul suprem al budiștilor

Wat Ratchabophit Sathit Maha Simaram Temple (Bangkok)

Joi, 21 noiembrie 2019

Sanctitatea Voastră,

Vă mulţumesc pentru amabilele cuvinte de bun-venit ale dumneavoastră. La începutul vizitei mele în această națiune, sunt bucuros să merg în acest Templu Regal, simbol al valorilor şi al învățăturilor care caracterizează acest popor iubit. La izvoarele budismului majoritatea thailandezilor s-au adăpat şi au impregnat maniera lor de a venera viaţa şi proprii bătrâni, de a trăi un stil de viaţă sobru, bazat pe contemplație, pe dezlipire, pe munca dură şi pe disciplină (cf. Exortaţia apostolică post-sinodală Ecclesia in Asia, 6); caracteristici care alimentează trăsătura voastră distinctivă aşa de specială: de a fi considerați ca poporul zâmbetului.

Întâlnirea noastră se înscrie în drumul de stimă şi de recunoaştere reciprocă început de predecesorii noştri. Pe urmele lor aş vrea să pun această vizită, pentru a mări nu numai respectul ci şi prietenia dintre comunitățile noastre. Au trecut aproape cincizeci de ani de când al 17-lea patriarh suprem, Somdej Phra Wanarat (Pun Punnasiri), împreună cu un grup de călugări budiști importanți, l-a vizitat pe papa Paul al VI-lea în Vatican, ceea ce a reprezentat o cotitură foarte relevantă în dezvoltarea dialogului dintre tradițiile noastre religioase; dialog cultivat care, după aceea, a permis papei Ioan Paul al II-lea să realizeze o vizită în acest templu la patriarhul suprem Sanctitatea Sa Somdej Phra Ariyavongsagatanana (Vasana Vasano). Personal am avut onoarea de a primi recent o delegație de călugări de la templul Wat Pho, cu darul unei traduceri a unui vechi manuscris budist în limba pali, păstrat acum în Biblioteca Vaticană. Paşi mici care ajută să mărturisim nu numai în comunitățile noastre, ci şi în lumea noastră, atât de solicitată să propage şi să genereze diviziuni şi excluderi, că este posibilă cultura întâlnirii. Când avem oportunitatea de a ne recunoaște şi de a ne aprecia, şi în diferențele noastre (cf. Exortaţia apostolică Evangelii gaudium, 250), oferim lumii un cuvânt de speranţă capabil să încurajeze şi să susțină pe cei care se simt tot mai mult dăunați de diviziune. Posibilități ca acestea ne amintesc cât de important este ca religiile să se manifeste tot mai mult ca faruri de speranţă, ca promotoare şi garante de fraternitate.

În acest sens mulţumesc acestui popor, pentru că, încă de la venirea creștinismului în Thailanda, în urmă cu patru secole şi jumătate, catolicii, deşi sunt un grup minoritar, s-au bucurat de libertate în practica religioasă şi mulţi ani au trăit în armonie cu fraţii şi surorile lor budiști.

Pe acest drum de reciprocă încredere şi fraternitate, doresc să reafirm angajarea mea personală şi cea a întregii Biserici pentru întărirea unui dialog deschis şi respectuos în slujba păcii şi bunăstării acestui popor. Grație schimburilor academice, care permit o înțelegere reciprocă mai mare, precum şi exercițiului contemplației, milostivirii şi discernământului – atât de comune în tradițiile noastre –, vom putea crește într-un stil de bună „vecinătate”. Vom putea promova printre credincioşii din religiile noastre dezvoltarea de noi proiecte de caritate, capabile să genereze şi să mărească inițiative concrete pe calea fraternității, în special cu cei mai săraci, şi faţă de casa noastră comună atât de maltratată. În acest mod vom contribui la formarea unei culturi de compasiune, de fraternitate şi de întâlnire, atât aici cât şi în alte părţi ale lumii (cf. ibid.). Sunt sigur că acest drum va continua să dea roade şi din belșug.

Încă o dată mulţumesc Sanctității Voastre pentru această întâlnire. Şi mă rog ca dumneavoastră să fiți umplut de toată binecuvântarea divină pentru sănătatea dumneavoastră şi bunăstarea dumneavoastră personală, şi pentru înalta responsabilitate de a conduce credincioşii budiști pe căile păcii şi înțelegerii. Mulţumesc.

 

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.