Categorii

Călătoria apostolică a Sfântului Părinte Francisc în Georgia și Azerbaidjan (30 septembrie – 2 octombrie 2016)

papa-georgia-autoritatiÎntâlnirea cu autorităţile, cu societatea civilă şi cu corpul diplomatic, Curtea Palatului Prezidenţial – Tbilisi, Vineri, 30 septembrie 2016

Domnule preşedinte,

Stimate autorităţi,

Iluştri membri ai corpului diplomatic,

Doamnelor şi domnilor,

Îi mulţumesc lui Dumnezeu Atotputernicul pentru că mi-a oferit oportunitatea de a vizita această ţară binecuvântată, loc de întâlnire şi de schimb vital între culturi şi civilizaţii, care în creştinism a găsit, încă de la predica sfintei Nino la începutul secolului al IV-lea, cea mai profundă identitate a sa şi fundamentul sigur al valorilor sale. Aşa cum a afirmat sfântul Ioan Paul al II-lea vizitând patria voastră: „Creştinismul a devenit sămânţa înfloririi succesive a culturii georgiene” (Discurs la ceremonia de bun-venit, 8 noiembrie 1999: Insegnamenti XXII, 2 [1999], 841), şi această sămânţă continuă să producă roadele sale. Amintind cu recunoştinţă întâlnirea noastră din Vatican de anul trecut şi relaţiile bune pe care Georgia le-a menţinut mereu cu Sfântul Scaun, vă mulţumesc mult dumneavoastră, domnule preşedinte, pentru invitaţia dumneavoastră plăcută şi pentru cuvintele cordiale de bun-venit pe care mi le-aţi adresat în numele autorităţilor de stat şi al întregului popor georgian.

Istoria pluriseculară a patriei voastre manifestă înrădăcinarea în valorile exprimate de cultura sa, de limba sa şi de tradiţiile sale, inserând ţara cu titlu deplin în mod rodnic şi deosebit în albia civilizaţiei europene; în acelaşi timp, aşa cum evidenţiază poziţia sa geografică, ea este aproape o punte naturală între Europa şi Asia, o legătură care facilitează comunicaţiile şi relaţiile dintre popoare, care a făcut posibile în cursul secolelor atât comerţul cât şi dialogul şi confruntarea ideilor şi experienţelor dintre lumi diferite. Aşa cum recită cu mândrie imnul vostru naţional: „Icoana mea este patria mea, […] munţi şi văi strălucitoare sunt împărtăşite cu Dumnezeu”. Patria este ca o icoană care defineşte identitatea, trasează trăsăturile şi istoria, în timp ce munţii, înălţându-se liberi spre cer, departe de a fi un zid de netrecut, dau strălucire văilor, le disting şi le pun în relaţie, făcându-le pe fiecare diferită de celelalte şi pe toate solidare cu cerul comun care este deasupra lor şi le protejează.

Domnul preşedinte, au trecut 25 de ani de la proclamarea independenţei Georgiei, care în timpul acestei perioade, regăsindu-şi libertatea deplină, a construit şi a consolidat instituţiile sale democratice şi a căutat căile pentru a garanta o dezvoltare cât mai mult posibil inclusivă şi autentică. Toate acestea nu fără mari sacrificii, pe care poporul le-a înfruntat cu curaj pentru a-şi asigura libertatea atât de mult dorită. Doresc ca drumul de pace şi de dezvoltare să continue cu angajarea solidară a tuturor componentelor societăţii, în aşa fel încât să creeze acele condiţii de stabilitate, echitate şi respectare a legalităţii apte să favorizeze creşterea şi să mărească oportunităţile pentru toţi.

Acest progres autentic şi durabil are ca indispensabilă condiţie preliminară coexistenţa paşnică între toate popoarele şi statele din regiune. Asta cere ca să crească sentimente de reciprocă stimă şi consideraţie, care nu pot să neglijeze respectarea prerogativelor suverane ale fiecărei ţări în cadrul dreptului internaţional. Cu scopul de a deschide cărări care să ducă la o pace durabilă şi la o adevărată colaborare, trebuie avută conştiinţa că principiile relevante pentru o relaţie dreaptă şi stabilă între state sunt în slujba convieţuirii concrete, ordonate şi paşnice între naţiuni. De fapt, în prea multe locuri de pe pământ pare să prevaleze o logică ce face dificilă menţinerea diferenţelor legitime şi a controverselor – care mereu pot să apară – într-un cadru de confruntare şi dialog civil în care prevalează raţiunea, moderaţia şi responsabilitatea. Acest lucru este cu atât mai necesar în momentul istoric prezent, în care nu lipsesc şi extremisme violente care manipulează şi deformează principii de natură civilă şi religioasă pentru a le aservi unor planuri obscure de dominare şi de moarte.

Trebuie ca toţi să aibă la inimă în primul rând soarta fiinţei umane în concreteţea sa şi, cu răbdare, să facă orice tentativă pentru a evita ca divergenţele să ajungă în violenţe destinate să provoace enorme ruine pentru om şi societate. Orice distincţie cu caracter etnic, lingvistic, politic sau religios, departe de a fi folosită ca pretext pentru a transforma divergenţele în conflicte şi conflictele în tragedii interminabile, poate şi trebuie să fie pentru toţi izvor de îmbogăţire reciprocă în folosul binelui comun. Asta cere ca fiecare să poată fructifica pe deplin propriile specificităţi, având înainte de toate posibilitatea de a trăi în pace în ţara sa sau de a se întoarce în ea liber dacă, din vreun motiv, a fost constrâns s-o părăsească. Doresc ca responsabilii publici să continue să aibă la inimă situaţia acestor persoane, angajându-se în căutarea de soluţii concrete şi în afara chestiunilor politice nerezolvate. Se cer clarviziune şi curaj pentru a recunoaşte binele autentic al popoarelor şi a-l urmări cu determinare şi prudenţă, şi este indispensabil a avea mereu în faţa ochilor suferinţele persoanelor pentru a continua cu convingere drumul, răbdător şi obositor, dar şi captivant şi eliberator, al construirii păcii.

Biserica catolică – prezentă de secole în această ţară şi remarcată îndeosebi prin angajarea sa în promovarea umană şi în operele caritative – împărtăşeşte bucuriile şi neliniştile poporului georgian şi vrea să ofere contribuţia sa pentru bunăstarea şi pacea naţiunii, colaborând activ cu autorităţile şi societatea civilă. Doresc cu putere ca ea să continue să aducă genuina sa contribuţie la creşterea societăţii georgiene, graţie mărturiei comune a tradiţiei creştine care ne uneşte, graţie angajării sale în favoarea celor mai nevoiaşi şi printr-un reînnoit şi mărit dialog cu vechea Biserică ortodoxă georgiană şi cu celelalte comunităţi religioase din ţară.

Dumnezeu să binecuvânteze Georgia şi să-i dăruiască pace şi prosperitate!

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

 

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.