Categorii

Călătoria apostolică a Sfântului Părinte Francisc în Bulgaria şi Macedonia de Nord (5-7 mai 2019)

Întâlnirea cu autorităţile, cu societatea civilă şi cu corpul diplomatic, Mosaique Hall din Palatul Prezidenţial (Skopje), Marţi, 7 mai 2019

Domnule preşedinte,

Domnule prim ministru,

Iluştri membri ai corpului diplomatic,

Stimate autorităţi civile şi religioase,

Iubiţi fraţi şi surori,

Mulţumesc cordial domnului preşedinte pentru cuvintele sale respectuoase de bun-venit şi pentru invitaţia plăcută de a vizita Macedonia de Nord, pe care el, împreună cu domnul prim ministru, mi-au adresat-o.

Mulţumesc la fel reprezentanţilor celorlalte comunităţi religioase prezente aici. Salut cu vie cordialitate comunitatea catolică reprezentată aici de episcopul de Skopje şi eparh al eparhiei „Sfânta Fecioară Maria Ridicată la Cer” din Stumica-Skopje, care este parte activă şi integrantă a societăţii voastre şi participă cu titlu deplin la bucuriile, la preocupările şi la viaţa zilnică a poporului vostru.

Este prima dată când succesorul apostolului Petru merge în Republica Macedonia şi sunt bucuros că pot face asta la a 25-a aniversare a legării relaţiilor diplomatice cu Sfântul Scaun, care au fost stabilite la puţin ani după independenţă, petrecută în septembrie 1991.

Ţara voastră, punte între Orient şi Occident şi punct de confluenţă a numeroase curente culturale, condensează multe caracteristici speciale ale acestei regiuni. Cu mărturiile rafinate ale trecutului său bizantin şi otoman, cu fortăreţele temerare dintre munţi şi iconostasele splendide din bisericile sale antice, care revelează o prezenţă creştină încă din timpurile apostolice, manifestă densitatea şi bogăţia culturii milenare care locuieşte aici. Dar permiteţi-mi să spun că această bogăţie culturală este numai oglinda patrimoniului vostru cel mai preţios şi valoros: compoziţia multietnică şi multireligioasă a feţei poporului vostru, rod al unei istorii bogate şi, de ce nu, şi complexe de relaţii făurite în decursul secolelor.

Acest creuzet de culturi şi de apartenenţe etnice şi religioase a dat loc unei convieţuiri paşnice şi durabile, în care fiecare identitate a ştiut şi a putut să se exprime şi să se dezvolte fără a nega, a oprima sau a discrimina pe celelalte. Au avut o atitudine mai mare decât toleranţa: au ştiu să aibă respect. Astfel ele au dat formă unei ţesături de raporturi şi de situaţii care, sub acest profil, pot să vă facă un exemplu la care să se facă referinţă pentru o convieţuire senină şi fraternă, în distincţie şi în respect reciproc.

Aceste caracteristici speciale sunt în acelaşi timp de semnificaţie relevantă pe calea unei integrări mai strânse cu ţările europene. Doresc ca această integrare să se dezvolte pozitiv pentru întreaga regiune a Balcanilor occidentali, precum şi ca ea să aibă loc respectând diversităţile şi drepturile fundamentale.

De fapt, aici, atât apartenenţa religioasă diferită de ortodocşi, musulmani, catolici, evrei şi protestanţi, cât şi distincţia etnică între macedoneni, albanezi, sârbi, croaţi şi persoane de altă origine, a creat un mozaic în care fiecare pietricică este necesară pentru originalitatea şi frumuseţea tabloului în ansamblu. Frumuseţe care va ajunge la strălucirea sa cea mai mare în măsura în care veţi şti s-o transmiteţi şi s-o semănaţi în inima noilor generaţii.

Toate eforturile care se fac, pentru ca diferitele exprimări religioase şi diferitele etnii să găsească un teren de înţelegere comună respectând demnitatea fiecărei persoane umane şi în respectiva garanţie a libertăţilor fundamentale, nu vor fi niciodată zadarnice, dimpotrivă, vor constitui semănatul necesar pentru un viitor de pace şi de rodnicie.

În afară de asta, aş vrea să semnalez efortul generos făcut de Republica voastră – fie de autorităţile sale statale fie cu contribuţia valoroasă a diferitelor Organizaţii internaţionale, a Crucii Roşii, a Caritas-ului şi a unor ONG – în primirea şi ajutorarea marelui număr de migranţi şi refugiaţi care provin din diferite ţări medio-orientale. Ei fugeau de război sau de condiţii de sărăcie extremă, adesea induse chiar de grave episoade de război, şi în anii 2015 şi 2016 au trecut graniţele voastre, îndreptându-se în cea mai mare parte spre nordul şi vestul Europei, găsind în voi un adăpost valoros. Solidaritatea promptă oferită celor care se aflau atunci în necesitatea cea mai acută pentru că au pierdut atâtea persoane dragi în afară de casă, de loc de muncă şi de patrie vă face onoare şi vorbeşte despre sufletul acestui popor care, cunoscând şi privaţiunile, recunoaşte în solidaritate şi în împărtăşirea bunurilor căile oricărei dezvoltări autentice. Doresc ca să se preţuiască lanţul solidar care a distins acea urgenţă, în folosul oricărei opere de voluntariat în slujba multor forme de suferinţă şi de necesitate.

Aş vrea să aduc omagiu în mod cu totul special şi unei concetăţene ilustre a voastră care, mişcată de iubirea lui Dumnezeu, a făcut din caritatea faţă de aproapele legea supremă a existenţei sale, provocând admiraţie în toată lumea şi inaugurând un mod specific şi radical de a fi în slujba celor abandonaţi, a celor rebutaţi, a celor mai săraci. Mă refer exact la aceea care este cunoscută universal ca Maica Tereza de Calcutta. Ea s-a născut într-o suburbie din Skopje în 1910 cu numele de Anjezë Gonxha Bojaxhiu şi a desfăşurat apostolatul său, făcut din dăruire de sine umilă şi totală, în India, şi prin intermediul surorilor sale a ajuns în cele mai diferite margini geografice şi existenţiale. Sunt bucuros să pot merge imediat să rămân în rugăciune în Memorialul dedicat ei, construit în locul unde se ridica biserica „Preasfânta Inimă a lui Isus”, în care ea a fost botezată.

Sunteţi mândri pe bună dreptate de această mare femeie. Vă îndemn să continuaţi să lucraţi cu angajare, dăruire şi speranţă pentru ca fiii şi fiicele acestei ţări să poată, după exemplul său, să descopere, să ajungă la vocaţia pe care Dumnezeu a visat-o pentru ei şi s-o maturizeze.

Domnule preşedinte,

Sfântul Scaun, începând din momentul în care Macedonia de Nord a obţinut independenţa, a însoţit cu vie atenţie paşii pe care ţara i-a făcut în progresul dialogului şi înţelegerii dintre autorităţile civile şi confesiunile religioase.

Astăzi Providenţa îmi oferă posibilitatea de a manifesta personal această apropiere a mea; şi astfel să exprim şi recunoştinţă pentru vizita pe care în fiecare an o delegaţie oficială a voastră o face în Vatican cu ocazia sărbătorii sfinţilor Ciril şi Metodiu. Vă încurajez să continuaţi încrezători pe drumul început pentru a face din ţara voastră un far de pace, de primire şi de integrare rodnică între culturi, religii şi popoare. Pornind de la identităţile respective şi de la dinamismul vieţii lor culturale şi civile, ei vor putea construi în acest mod un destin comun, deschizându-se la bogăţiile pe care le poartă fiecare.

Fie ca Dumnezeu şi ocrotească şi să binecuvânteze Macedonia de Nord, s-o păstreze în înţelegere şi să-i dea prosperitate şi bucurie!

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.