Categorii

Călătoria apostolică a Sfântului Părinte Francisc în Bulgaria şi Macedonia de Nord (5-7 mai 2019)

Regina coeli, Piaţa Sfântul Alexander Nevsky (Sofia), Duminică, 5 mai 2019

Iubiţi fraţi şi surori, „Cristos a înviat!”

Cu aceste cuvinte, din timpuri antice, în aceste ţinuturi din Bulgaria creştinii – ortodocşi şi catolici – îşi schimbă urările în timpul de Paşte: Christos vozkrese! [mulţimea răspunde]. Ele exprimă marea bucurie pentru victoria lui Isus Cristos asupra răului, asupra morţii. Sunt o afirmaţie şi o mărturie a inimii credinţei noastre: Cristos trăieşte. El este speranţa noastră şi cea mai frumoasă tinereţe din această lume. Tot ceea ce atinge El devine nou, se umple de viaţă. De aceea, primele cuvinte pe care vreau să vi le adresez fiecăruia dintre voi sunt: El trăieşte şi te vrea viu! El este în tine, El este cu tine şi nu te lasă niciodată. El merge cu tine. Oricât te-ai putea îndepărta tu, alături de tine este Cel Înviat, care încontinuu te cheamă, te aşteaptă pentru a reîncepe. Lui nu-i este frică niciodată să reînceapă: mereu ne dă mâna pentru a reîncepe, pentru a ne ridica şi a reîncepe. Când te simţi bătrân datorită tristeţii – tristeţea îmbătrâneşte –, supărărilor, fricilor, îndoielilor şi eşecurilor, El va fi acolo pentru a-ţi reda forţă şi speranţă (cf. Exortaţia apostolică post-sinodală Christus vivit, 1-2). El trăieşte, te vrea viu şi merge cu tine.

Această credinţă în Cristos înviat este proclamată de două mii de ani în fiecare colţ al pământului, prin misiunea generoasă a atâtor credincioşi, care sunt chemaţi să dea totul pentru vestirea evanghelică, fără a ţine nimic pentru ei. În istoria Bisericii, şi aici în Bulgaria, au fost păstori care s-au remarcat prin sfinţenia vieţii. Între ei îmi place să-l amintesc pe predecesorul meu, pe care voi îl numiţi „sfântul bulgar”, sfântul Ioan al XXIII-lea, un păstor sfânt, a cărui amintire este deosebit de vie în această ţară, unde el a trăit din 1925 până în 1934. Aici a învăţat să aprecieze tradiţia Bisericii orientale, instaurând raporturi de prietenie cu celelalte confesiuni religioase. Experienţa sa diplomatică şi pastorală în Bulgaria a lăsat o amprentă aşa de puternică în inima sa de păstor încât l-a condus să favorizeze în Biserică perspectiva dialogului ecumenic, care a avut un impuls însemnat în Conciliul al II-lea din Vatican, voit chiar de papa Roncalli. Într-un anumit sens, trebuie să mulţumim acestei ţări pentru intuiţia înţeleaptă şi inspiratoare a „papei cel bun”.

Urmând acest drum ecumenic, peste puţin timp voi avea bucuria de a saluta exponenţii diferitelor confesiuni religioase din Bulgaria, care, deşi este o ţară ortodoxă, este o răscruce în care se întâlnesc şi dialoghează diferite exprimări religioase. Prezenţa plăcută la această întâlnire a reprezentanţilor acestor diferite comunităţi indică dorinţa tuturor de a parcurge drumul, în fiecare zi mai necesar, „de a adopta cultura dialogului drept cale, colaborarea comună drept conduită, cunoaşterea reciprocă drept metodă şi criteriu” (Document despre fraternitatea umană, Abu Dhabi, 4 februarie 2019).

Ne aflăm aproape de vechea biserică „Sfânta Sofia” şi alături de biserica patriarhală „Sfântul Aleksander Nevskij”, unde, anterior, m-am rugat în amintirea sfinţilor Ciril şi Metodiu, evanghelizatori ai popoarelor slave. În dorinţa de a manifesta stimă şi afect faţă de această venerată Biserică ortodoxă din Bulgaria, am avut bucuria de a saluta şi a îmbrăţişa, anterior, pe fratele meu Sanctitatea Sa Neofit, patriarh, precum şi pe mitropoliţii din Sfântul Sinod.

Acum să ne adresăm Sfintei Fecioare Maria, Regina cerului şi a pământului, pentru ca să mijlocească la Domnul Înviat, ca să dăruiască aceste ţări iubite impulsul mereu necesar de a fi ţară de întâlnire, în care, dincolo de diferenţele culturale, religioase sau etnice, să puteţi continua să vă recunoaşteţi şi să vă stimaţi ca fii ai unuia şi aceluiaşi Tată. Invocaţia noastră se exprimă cu cântarea vechii rugăciuni Regina Coeli. O facem aici, la Sofia, în faţa icoanei Sfintei Fecioare Maria de Nesebar, care înseamnă „Poarta cerului”, atât de îndrăgită de predecesorul meu sfântul Ioan al XXIII-lea, care a început s-o venereze aici, în Bulgaria, şi a purtat-o cu el până la moarte.

[Cântarea Regina coeli]

Gaude et laetare, Virgo Maria, alleluia.

[Quia surrexit Dominus vere, alleluia]

Oremus.

Deus, qui per resurrectionem Filii tui Domini nostri Iesu Christi mundum laetificare dignatus es, praesta, quǽsumus, ut per eius Genetricem Virginem Mariam perpetuae capiamus gaudia vitae. Per Christum Dominum nostrum. Amen.

[Binecuvântare]

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.