Categorii

„Cadoul chinez” pentru Papa Francisc

papa-china„Preşedintele chinez mi-a trimis un cadou. Există relaţii bune”, a revelat en passant Papa Francisc în timpul conferinţei de presă la cotă înaltă realizată duminică seara în avionul care de la Baku îl aducea înapoi la Roma. Indiscreţia „sursei papale”, care în alte timpuri ar fi provocat agitaţii mediatice internaţionale, a fost aproape ignorată şi de agenţiile de presă occidentale care urmăresc în manieră mai îndârjită evenimentele catolice chineze. În realitate, faptul darului chinez sosit la Papa Francisc este plin de detalii interesante, care trebuie descifrate toate în lumina momentului deosebit străbătut de relaţiile dintre China populară şi Sfântul Scaun. Au de-a face cu obiectul în sine, cu aducătorii darului, precum şi cu receptarea pe care ştirea a avut-o în cadrul chinez.

Cadoul venit de la Pechin la Episcopul de Roma este ţesătură de mătase care reproduce scrierea lungă în ideograme reprezentată în vestita stelă din Xian, cunoscută şi ca Stela nestoriană: o stelă epigrafică, înaltă de trei metri şi lată de un metru, ridicată în China în anul 781, în timpul dinastiei Tang, cu scopul de a documenta primii 150 de prezenţă creştină nestoriană în ţară. Textul imprimat în Stelă (tradus în 2001 şi în italiană de călugărul de la Bose Matteo Nicolini Zani) face referinţă la cruce şi la botez, la Treime şi la misterul Întrupării. Reprezintă atestarea istorică a răspândirii în China a Bisericii antice din Orient, de amprentă nestoriană, considerată de istorici ca una dintre progresările misionare cele mai surprinzătoare care au avut loc vreodată în realitatea creştină. Cel care a trimis acel cadou – sugerează sinologi apţi să decripteze „limbajul semnelor” îndrăgit de liderii chinezi – a voit să trimită un mesaj încărcat cu implicaţii sugestive: a voit să repete că, în China, creştinismul nu este un „produs de import” recent, legat cu agresiunea colonialistă a puterilor occidentale moderne, ci a fost primit în fostul Imperiu Albastru încă din primele secole creştine, şi poate să fie recunoscut drept componentă nu artificială a istoriei şi a culturii chineze.

Cel care a încredinţat cadoul chinez Papei Francisc a fost Zhou Jinfeng, secretar general al Fundaţiei chineze pentru tutelarea biodiversităţii şi a dezvoltării verzi (China Biodiversity Conservation and Green Development Foundation), care a luat parte la seminarul de studiu asupra enciclicei Laudato si’, organizat în Vatican la 28 septembrie de Academia Pontificală de Ştiinţe şi de Consiliul Pontifical al Dreptăţii şi Păcii. Fundaţia chineză reprezentată la seminarul vatican este prezidată de Hu Deping, personaj emblematic al actualei nomenclaturi chineze: prieten al preşedintelui Xi Jinping şi al predecesorului său Hu Jintao, şi mai ales fiu al lui Hu Yaobang, secretarul Partidului Comunist Chinez, considerată un reformator, alungat de la putere în 1987 de fostul său mentor Deng Xiaoping, şi a cărui amintire a fost pe deplin reabilitată în ultimele trei cincinale. Hu a murit datorită unui atac cardiac în 1989. De atunci, protestul studenţilor în Piaţa Tienanmen făcuse tocmai din destituirea lui Hu o emblemă a practicilor cele mai detestabile ale puterii chineze.

Situl Fundaţiei prezidate de Hu Deping a pus imediat în reţea fotografia încredinţării darului Papei, afirmând printre altele că Episcopul de Roma l-a „acceptat cu mare bucurie”. Organele mai oficiale ale aparatelor chineze nu au comentat evenimentul cadoului ajuns la Papa de la Pechin. Însă ştirea a găsit spaţiu în organe de informare online oricum aliniate cu guvernul, precum Duo Wei Xin Wen, unde a fost indicat şi preşedintele Xi ca „mandant” al operaţiunii.

În februarie, în ultimul răspuns al interviului despre China dat ziarului Asia Times, Papa Francisc i-a adresat preşedintelui Xi Jinping urări pentru iminentul An Nou chinez. Acum, pentru prima dat, în mass-media chineze este lăsată să circule ştirea unui gest de curtoazie faţă de Papa atribuit liderului politic maxim chinez.

În trecut, mesajele trimise de Papi (începând de la Paul al VI-lea) conducătorilor Partidului de la Pechin n-au avut răspunsuri directe. Astăzi informaţiile menţionate în mass-media chineze cu privire la un dar pentru Papa atribuit preşedintelui Xi sunt semnul că a căzut un vechi tabu. Confirmă asta la nivelul lor şi reacţiile oficiale exprimate de Pechin cu privire la recentele afirmaţii „chineze” ale Papei Francisc, care în zborul de întoarcere de la Baku a vorbit şi de „raporturi bune” dintre China şi Sfântul Scaun, şi s-a declarat „optimist” cu privire la rezultatele dialogului dintre cele două părţi încredinţat comisiilor de lucru. Funcţionarii chinezi de la Ministerul Afacerilor Externe, interpelaţi cu privire la cuvintele Papei, au repetat şi ei că „raporturile dintre Vatican şi China sunt bune” adăugând că „în acest moment canalele de dialog dintre cele două părţi sunt clare şi efective” şi că există voinţa „pentru a continua un dialog constructiv” şi „a lucra împreună pentru a duce înainte procesul de continuă îmbunătăţire a raporturilor bilaterale”.

Şi reacţia oficială chineză la ultimele consideraţii papale despre China – apărută mai conciliantă şi mai puţin stereotipă faţă de precedentele pronunţări făcute cu privire la „chestiunea vaticană” de funcţionarii de la Pechin – poate să fie citită ca un semn că liderii chinezi inspiră şi susţin alegerea de a dialoga cu Sfântul Scaun pentru a rezolva multele şi complexele chestiuni deschise între China şi Biserica catolică. Fără a impune ceva celeilalte părţi, ci încercând să se înainteze de-a lungul căii „beneficiului posibil” pentru ambele părţi. Aşa cum a scris pe blogul său misionarul Antonio Sergianni, pasionat cunoscător al drumurilor catolicismului chinez, „optimismul cu privire la raporturile dintre Vatican şi China, exprimat în lunile trecute de cardinalul secretar de stat Pietro Parolin, este acum confirmat de Papa Francisc şi de guvernul chinez”.

De Gianni Valente

(După Vatican Insider, 6 octombrie 2016)

Traducere de pr.dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.