Categorii

Brexit Day. Cardinalul Vincent Nichols: „Nicio naţiune nu poate trăi izolată”

„Cred că astăzi multe persoane din Regatul Unit simt o combinaţie de nelinişte şi entuziasm”. Ia cuvântul cardinalul Vincent Nichols, arhiepiscop de Westminster şi vicepreşedinte al Consiliului Conferinţelor Episcopale din Europa (CCEE). Este B-day. Ziua în care începe oficial, cu o scrisoare semnată de premierul britanic Theresa May, divorţul Regatului Unit de Uniunea Europeană. Ambasadorul britanic Barrow a încredinţat personal lui Donald Tusk notificarea cu care, conform articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, Londra oficializează intenţia de a părăsi Europa. Din acel moment va porni numărătoarea inversă pentru acel adio al Londrei, prevăzut pentru 29 martie 2019, la sfârşitul a doi ani de negociere. Cardinalul Nichols este la Barcelona, în aceste zile, pentru a participa la un Simpozion european despre tineri. Imediat afirmă că de când s-a desfăşurat referendumul, ţara sa a fost mereu divizată: „Unele grupuri au protestat dar multe persoane au spus «ok, odată luată decizia, trebuie să mergem înainte»”. Şi adaugă: „Următorii doi ani vor fi importanţi şi nu cred că vor exista schimbări neaşteptate în perioada imediat următoare”. Sunt două chestiuni deschise: „Repercusiunile economice şi financiare” după decizia de a părăsi UE şi „chestiunea legată de mişcarea persoanelor prin graniţele care se vor schimba. În mod deosebit, există tema delicată dintre Eire şi Irlanda de Nord”.

Deci la ce vă aşteptaţi acum?

Este clar că nu vor fi decizii în următorii doi ani. Trebuie să aşteptăm. Dar este important de a spune că Anglia nu vrea să părăsească Europa. În discuţie este Uniunea Europeană. Şi cred că au fost două lucruri care au cântărit puternic. Primul este sentimentul de distanţa şi separaţie pe care Bruxelles şi Strasbourg l-au inspirat întotdeauna. Şi apoi, modul cu care Uniunea Europeană s-a situat cu privire la diversitate. A fost simţită ca o maşină construită cu scopul de a diminua diversitatea şi de a impune o uniformitate.

Speranţele dumneavoastră?

Ca naţiune încă avem un loc în Europa şi suntem parte din proiectul comun european. Vrem să fim vecini buni pentru ţările europene. Ca Biserici, în acest sens putem da o contribuţie substanţială: avem legături cu Bisericile catolice din celelalte naţiuni europene şi mai ales dăm mărturie comună că nicio naţiune nu poate trăi izolată.

Atacul de la Westminster riscă astăzi să întărească populismele şi politicile care invocă bariere mai mari. În felul acesta se învinge provocarea luptei împotriva terorismului?

Cu privire la atacul de la Westminster, este clar că ceea ce s-a întâmplat nu are nimic de-a face cu graniţele. Atentatorul era un om născut în Anglia, crescut în Anglia. A petrecut – e adevărat – o scurtă perioadă în Arabia şi a devenit musulman. Dar trebuie spus şi că era un om cu o lungă istorie de violenţă. A fost de 5 sau 6 ori în închisoare, cine l-a cunoscut vorbeşte despre un om foarte supărat. Deci acest incident trebuie privit şi interpretat în realitatea sa. Însă este clar că fiecare guvern are datoria de a exercita vigilenţă şi protecţie.

Ce lecţie trebuie trasă pentru viitor?

Există un lucru foarte important de învăţat şi este acela de a nu permite comunităţilor să se izoleze. Cred că persoanele de credinţă au mult de oferit. Dialogul dintre persoane, care cred în Dumnezeu, creează un spaţiu comun. Şi din acest punct de vedere este o datorie pentru liderii religioşi să-şi vorbească, să se întâlnească, să exploreze împreună soluţii comune, să înfrunte chestiunea crezului religios care ajunge în extremism şi violenţă. Însă, atenţie, să nu se izoleze credinţa într-o sferă privată pentru că asta contribuie şi mai mult la izolarea comunităţilor şi nu ajută la construirea unei societăţi inclusive. Din acest punct de vedere, de exemplu, practica Sfântului Scaun de a trimite mesaje de felicitare diferitelor comunităţi musulmane sau hinduse este importantă pentru că în multe părţi ale Angliei preoţii noştri duc aceste mesaje în diferitele comunităţi, şi asta favorizează construirea de contacte. Săptămâna viitoare, miercuri, voi duce în audienţă privată 4 lideri musulmani din Anglia la Papa Francisc pentru a spune că liderii religioşi vor şi sunt angajaţi să construiască raporturi.

De unde trebuie reînceput?

Cred că este interesant de a vedea în detaliu ceea ce s-a întâmplat miercurea trecută la Westminster. Au murit 4 persoane. A murit atentatorul. Totul s-a întâmplat în 82 de secunde de la început până la sfârşit. 82 de secunde în care am văzut ceea ce este cel mai rău din natura umană, dar am văzut şi ceea ce este cel mai bun. Nu departe de Westminster Bridge, există un spital şi infirmierilor şi doctorilor din acel spital nu le-a fost frică să meargă imediat la faţa locului pentru a acorda primele ajutoare. Precum şi răspunsul persoanelor, care se aflau acolo, a fost curajos, pozitiv. Trebuie să reîncepem de aici, de la ceea ce avem mai bun. Printre cei 40 de răniţi, erau persoane de 12 naţionalităţi diferite. Este ceea ce noi suntem în Regatul Unit: diferiţi. În dieceza mea avem 60 de comunităţi etnice diferite. Să pornim din nou de la ceea ce suntem: persoane cu un puternic simţ de generozitate şi o societate multiculturală. Deci, există multe puncte de forţă de la care să reîncepem şi sunt sigur că vom face asta. În mod clar există frica. Dar conducătorii buni sunt aceia care ajută persoanele să transforme frica în ceva pozitiv, nu aceia care o manipulează pentru obiective politice.

De M. Chiara Biagioni

(După agenţia SIR, 29 martie 2017)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.