Categorii

Brexit, arhiepiscopul de Dublin: „Noi suntem irlandezi europenişti convinşi”

Brexit? „În Irlanda suntem europeniști convinşi. Sperăm să se consolideze în noul sistem raporturile existente deja cu Marea Britanie”. Situaţia familiilor în Irlanda? „Luptăm într-o societate profund secularizată, dar unde sunt înrădăcinate valorile creştine”. În sfârşit, Biserica spre care în insulă se nutreşte „o profundă supărare”, ca urmare a vechilor scandaluri ale abuzurilor – de la care „trebuie stat încă în gardă” – sau evenimente precum descoperirea recentă de cadavre de copii aproape de un institut călugăresc la Tuam. Monseniorul Diarmuid Martin, arhiepiscop de Dublin, vorbeşte despre asta cu Vatican Insider aproape de conferinţa de prezentare a scrisorii Papei pentru Întâlnirea Mondială a Familiilor care se va ţine în 2018 în Irlanda.

Ce impact a avut Brexit asupra insulei? Este ştire de astăzi că sute de persoane care provin din comunităţi de la graniţa dintre cele două Irlande au coborât în piaţă pentru a protesta…

Există probleme deosebite. Guvernul englez, în anunţul lui Theresa May, a spus că vor respecta caracterul special al raporturilor dintre Irlanda de Nord, care este parte a Uniunii Europene, şi Republica Irlanda care este o ţară membră a UE (singura care are o graniţă directă cu Marea Britanie). Uniunea Europeană a contribuit puternic la procesul de pace din Irlanda, a însoţit popoarele, a finanţat proiecte şi programe de integrare, nimeni n-ar vrea să slăbească asta.

Deci există frică din partea populaţiei din cauza acestei cotituri istorice?

Frici da, dar mai ales speranţe. De exemplu, din momentul independenţei Republicii Irlanda a existat o trecere fără controlul paşaportului între cele două ţări: sperăm ca asta să poată continua, chiar dacă ar trebui negociat acest lucru. Irlanda are şi contacte comerciale cu Marea Britanie şi sperăm ca acestea să poată continua şi să se poată consolida în noul sistem. Apoi, un lucru pe care multe persoane nu şi-l amintesc este că atunci când se vorbeşte despre imigraţi în Irlanda grupul cel mai numeros sunt cetăţeni britanici; pe de altă parte, există un număr enorm de irlandezi care locuiesc în Anglia şi care, în unele cazuri, pot chiar să voteze la alegerile politice. Deci există multe lucruri de evaluat… În Irlanda suntem europenişti convinşi, vrem să vedem înflorind această Europă care este importantă pentru noi, pentru statele membre, pentru lume. Să înflorească nu numai în termeni economici, ci de acele valori pe care Europa le reprezintă. O altă speranţă este că şi cu o Mare Britanie în afara UE poate să se schimbe această viziune despre bătrânul continent.

Mutându-ne privirea asupra insulei, care este, în schimb, situaţia familiilor şi a familiilor catolice? Ne amintim de referendumul pentru unirile gay din 2015 şi, la începutul lunii, ca Biserică a trebuit să interveniţi împotriva propunerilor de modificări ale constituţiei cu privire la dreptul la viaţă al copiilor nenăscuţi…

Noi din totdeauna participăm la dezbaterea publică în privinţa chestiunilor despre valori, în privinţa viitorului lor şi în privinţa unor teme specifice precum căsătoria, avortul şi aşa mai departe. În general, numărul de persoane care se căsătoresc în biserică scade, sau mai bine zis, încă rămâne ridicat faţă de alte ţări. Totuşi şi Irlanda s-a agăţat de acel curent care caracterizează întreaga Europă. Există un amestec de credinţă şi secularizare: Irlanda este puternic secularizată, însă rădăcinile credinţei creştine sunt încă solide. Aşadar provocarea este de a încerca să ajungem la persoanele care încă împărtăşesc elemente de credinţă cu privire la viziunea despre căsătorie şi să le ajutăm să înţeleagă ce anume oferă adeziunea creştină la viaţa lor zilnică. Din păcate această situaţie este şi o consecinţă a unei tendinţe de a încadra teme despre sexualitate în categorii de păcate şi de a condamna mai curând persoanele decât de a le conduce şi a le însoţi spre drumuri diferite. Şi atunci când tentativele de unire eşuează – şi se întâmplă nu numai o dată, ci şi o dată după alta – trebuie avută răbdarea lui Dumnezeu. Adesea subevaluăm asta în structurile pastorale.

Biserica este un glas ascultat în Irlanda? Sau scandalurile despre abuzuri sau cazuri ca descoperirea corpurilor la Tuam a făcut-o mai puţin credibilă?

Acest ultim eveniment a fost un adevărat şoc pentru toţi. În acest moment este multă supărare din partea persoanelor faţă de Biserică. Însă trebuie văzut ce anume se înţelege prin Biserică: dacă aş face un sondaj pentru a evalua diferitele categorii ale societăţii faţă de care oamenii au respect, „preotul nostru”, preotul din oraşul meu, din satul meu, ar fi printre primele zece locuri. Există mare încredere în munca pe care preotul o face – dacă face asta – în comunitate. Criticile sunt faţă de Biserică drept „sistem”. Şi aceşti preoţi sunt supăraţi. Este îndeosebi bina acelei culturi a clericalismului, aceea pe care Papa o critică încontinuu, care a instituţionalizat Biserica determinând-o să invadeze prea mult spaţiu în societate, să cadă în diferitele tentaţii şi să nu lase libertatea mesajului lui Isus Cristos. Acum tendinţa se schimbă, însă clericalismul rămâne o problemă.

Deci se poate spune că o vizită a Papei în 2018, cu ocazia adunării mondiale a familiilor de la Dublin, ar fi o mare încurajare…

Nu ştim dacă va veni Papa. Mie mi-a vorbit despre „o dorinţă de a veni” în Irlanda. Însă trebuie aşteptat să înţelegem care va fi situaţia la Roma şi în lume, agenda Pontifului depinde de atâţia factori. Eu sper mult ca să vină în aşa fel încât să dea familiilor irlandeze care, aşa cum spuneam, trăiesc în acest context de amestec între credinţă şi secularizare, un stimulent de a înainta în capacităţile lor, de a trăi pe deplin iubirea conjugală şi faţă de copii conform indicaţiilor din Amoris laetitia. Când Papa vorbeşte despre iubire nu vorbeşte despre un romantism vag. Pentru el iubirea conjugală se trăieşte în orice situaţie: situaţii de fragilitate, de eşec, de mare angajare. Este adevărat că există ideologii care contestă familia, însă vorbind cu familii din dieceza mea văd că problemele sunt cu totul altele. De exemplu, lipsa de măsuri sociale şi politice, dificultăţile pentru a avea o locuinţă corespunzătoare şi din partea nucleelor care cuprind membri cu handicap. Acestea sunt problemele familiei astăzi… Sper ca adunarea din 2018 să poată, de fapt, reînnoi o politică pentru familii, care să susţină cu adevărat persoanele, făcând abstracţie dacă ele cred sau nu cred. Cu atât mai mult cu prezenţa Sfântului Părinte.

Între altele, ar fi vorba despre prima vizită a unui Papă după scandalul abuzurilor…

Biserica din Irlanda în ultimii ani s-a confruntat de mai multe ori cu această dramă. Eu spun mereu că numărul de abuzuri în cadrul Bisericii este cu mult mai mic faţă de cel care se înregistrează în societate. Însă marele scandal este faptul că ele au avut loc în casa lui Cristos. Isus i-a indicat pe copii ca semn al Împărăţiei lui Dumnezeu şi Biserica trebuie să facă pocăinţă. În timpul unei eventuale vizite a Papei nu s-ar putea ascunde că toate acestea s-au petrecut, din păcate; cu atât mai puţin se poate spune: „A trecut, să nu ne mai gândim”. În aceşti ani am făcut mari progrese în reînnoirea şi în aplicarea măsurilor pentru a contrasta abuzuri şi pedofilie în parohii şi în şcoli. Trebuie să fim mereu atenţi şi să facem în aşa fel încât să nu se mai întâmple niciodată.

De Salvatore Cernuzio

(După Vatican Insider, 30 martie 2017)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.