Categorii

Audienţa generală de miercuri 30 ianuarie 2019

Călătoria apostolică în Panama

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Astăzi mă voi opri cu voi asupra călătoriei apostolice pe care am făcut-o în zilele trecute în Panama. Vă invit să aduceţi mulţumire cu mine Domnului pentru acest har pe care El a voit să-l dăruiască Bisericii şi poporului din acea ţară dragă. Mulţumesc domnului preşedinte al Panama şi celorlalte autorităţi, episcopilor; şi mulţumesc tuturor voluntarilor – erau mulţi – pentru primirea lor călduroasă şi familială, aceeaşi pe care am văzut-o în oamenii care peste tot au venit ca să salute cu mare credinţă şi entuziasm. Un lucru care m-a impresionat mult: oamenii îi ridicau pe copii cu braţele. Când trecea papamobilul, toţi cu copiii: îi ridicau parcă spunând: „Iată orgoliul meu, iată viitorul meu!”. Şi îi arătau pe copii. Dar erau mulţi! Şi taţii sau mamele orgolioşi de acel copil. M-am gândit: câtă demnitate în acest gest şi cât de elocvent este pentru iarna demografică pe care o trăim în Europa! Orgoliul acelei familii sunt copiii. Siguranţa pentru viitor sunt copiii. Iarna demografică, fără copii, este dură!

Motivul acestei călătorii a fost Ziua Mondială a Tineretului, totuşi la întâlnirile cu tinerii s-au împletit altele cu realitatea ţări: autorităţile, episcopii, tinerii deţinuţi, consacraţii şi o casă-familie. Totul a fost „contagiat” şi „amalgamat” parcă de prezenţa bucuroasă a tinerilor: o sărbătoare pentru ei şi o sărbătoare pentru Panama, precum şi pentru toată America Centrală, marcată de atâtea drame şi care are nevoie de speranţă şi de pace, precum şi de dreptate.

Această Zi Mondială a Tineretului a fost precedată de întâlnirea tinerilor din popoarele native şi a celor afroamericani. Un gest frumos: au făcut cinci zile de întâlnire, tinerii indigeni şi tinerii afro-descendenţi. Sunt mulţi în acea regiune. Ei au deschis poarta pentru Ziua Mondială. Şi aceasta este o iniţiativă importantă care a manifestat şi mai bine faţa multiformă a Bisericii din America Latină: America Latină este metisă. Apoi, cu venirea grupurilor din toată lumea, s-a format marea simfonie de feţe şi de limbi, tipică a acestui eveniment. A vedea toate steagurile defilând împreună, dansând în mâinile tinerilor bucuroşi că se întâlnesc este un semn profetic, un semn împotriva curentului faţă de trista tendinţă de astăzi spre naţionalismele conflictuale, care ridică ziduri şi se închid în faţa universalităţii, în faţa întâlnirii dintre popoare. Este un semn că tinerii creştini sunt în lume plămadă de pace.

Această ZMT a avut o puternică amprentă mariană, pentru că tema sa erau cuvintele Fecioarei spuse îngerului: „Iată, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău!” (Lc 1,38). A fost tare să aud aceste cuvinte rostite de reprezentanţii tinerilor din cele cinci continente, şi mai ales să le văd strălucind pe feţele lor. Atât timp cât vor exista noi generaţii capabile să spună „iată-mă” lui Dumnezeu, va exista viitor în lume.

Printre etapele ZMT este mereu Via Crucis. A merge cu Maria în urma lui Isus care poartă crucea este şcoala vieţii creştine: acolo se învaţă iubirea răbdătoare, tăcută, concretă. Eu vă fac o destăinuire: mie îmi place mult să fac Via Crucis, pentru că înseamnă a merge cu Maria în urma lui Isus. Şi mereu port cu mine, pentru a o face în orice moment, o Via Crucis de buzunar, pe care mi-a dăruit-o o persoană foarte apostolică la Buenos Aires. Şi când am timp iau şi urmez Via Crucis. Faceţi şi voi Via Crucis, pentru că înseamnă a-l urma pe Isus cu Maria pe drumul crucii, unde El şi-a dat viaţa pentru noi, pentru răscumpărarea noastră. În Via Crucis se învaţă iubirea răbdătoare, tăcută şi concretă. În Panama tinerii au purtat cu Isus şi Maria povara condiţiei atâtor fraţi şi surori suferinzi în America Centrală şi în lumea întreagă. Printre aceştia sunt atâţia tineri victime ale diferitelor forme de sclavie şi sărăcie. Şi în acest sens au fost momente foarte semnificative Liturgia penitenţială pe care am celebrat-o într-o Casă de reeducare pentru minori şi vizita la Casa-familie „Bunul Samaritean”, care găzduieşte persoane bolnave de HIV/SIDA.

Apogeul ZMT şi al călătoriei au fost Veghea şi Liturghia cu tinerii. La Veghe – în acel campus plin de tineri care au făcut Veghea, au dormit acolo şi la 8 dimineaţa au participat la Liturghie – la Veghe s-a reînnoit dialogul viu cu toţi tinerii şi tinerele, entuziaşti dar şi capabili de tăcere şi de ascultare. Treceau de la entuziasm la ascultare şi la rugăciune în tăcere. Lor le-am propus-o pe Maria ca aceea care, în micimea sa, mai mult decât oricine a „influenţat” asupra istoriei lumii: am numit-o „influencer a lui Dumnezeu”. În „fiat”-ul său s-au oglindit mărturiile frumoase şi puternice ale câtorva tineri. Duminică dimineaţa, în marea celebrare euharistică finală, Cristos Înviat, cu forţa Duhului Sfânt, a vorbit din nou tinerilor din lume chemându-i să trăiască Evanghelia astăzi, pentru că tinerii nu sunt „ziua de mâine”; nu, sunt „astăzi” pentru „mâine”. Nu sunt „între timp”, ci sunt astăzi-ul, acum-ul Bisericii şi al lumii. Şi am făcut apel la responsabilitatea adulţilor, pentru ca să nu le lipsească noilor generaţii instruirea, loc de muncă, comunitatea şi familia. Şi aceasta este cheia în acest moment al lumii, pentru că aceste lucruri lipsesc. Instruirea, adică educaţia. Locul de muncă: atâţia tineri sunt fără. Comunitatea: să se simtă primiţi, în familie, în societate.

Întâlnirea cu toţi episcopii din America Centrală a fost pentru mine un moment de mângâiere specială. Împreună ne-am lăsat învăţaţi de mărturia sfântului episcop Oscar Romero, pentru a învăţa tot mai bine să „simţim cu Biserica” – era motoul său episcopal – în apropiere de tineri, de săraci, de preoţi, de sfântul popor credincios al lui Dumnezeu.

Şi o puternică valoare simbolică a avut consacrarea altarului catedralei restaurate „Santa Maria La Antigua”, în Panama. A fost închisă timp de şapte ani pentru restaurare. Un semn de frumuseţe regăsită, spre gloria lui Dumnezeu şi pentru credinţa şi sărbătoarea poporului său. Crisma care consacră altarul este aceeaşi care-i unge pe botezaţi, pe miruiţi, pe preoţi şi pe episcopi. Fie ca familia Bisericii, din Panama şi din lumea întreagă, să ia de la Duhul Sfânt rodnicie mereu nouă, pentru ca să continue şi să se răspândească pe pământ pelerinajul tinerilor discipoli misionari ai lui Isus Cristos.

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.