Categorii

Apelul papei copţilor: „Patriotism şi egalitate împotriva extremismelor”

Alexandria din Egipt. Cetăţeni, nu minorităţi. Naţiuni, şi nu secte. Pentru papa Tawadros al II-lea, patriarh al sediului „Sfântul Marcu”, lider al Bisericii copte-ortodoxe, acesta este antidotul la acel extremism care a lovit în Duminica Floriilor două biserici în Egipt. Tawadros îl va întâlni în următoarele ore la Cairo, la moschea-universitate Al-Azhar, prestigioasă instituţie a islamului sunnit, pe Papa Francisc, pe Bartolomeu I, patriarh de Constantinopol, şi pe marele imam Ahmed Al-Tayyeb, într-o reuniune fără precedent în dialogul dintre creştini şi musulmani. În reşedinţa sa de vară, în sudul Alexandriei, papa Tawadros, cu barbă lungă căruntă, haină neagră brodată cu aur, primeşte familii şi credincioşi.

Sanctitatea Voastră, care sunt simbolismul şi mesajul acestei reuniuni de credinţe?

Egiptul este descris în istorie ca ţara păcii, în perioada faraonică, creştină, islamică, modernă. Egiptenii trăiesc în jurul Nilului, beau apa sa, scot din el o natură de moderaţie. Pentru aceasta, Egiptul va fi foarte bucuros să găzduiască mesajul de pace care însoţeşte vizita Papei de la Roma.

Este o reuniune a religiilor împotriva terorismului?

Fără îndoială este un mesaj puternic, chiar dacă simbolic, pentru că nu se combate terorismul numai cu întâlniri, ci cu activarea de măsuri colective. Terorismul este un pericol pentru toate ţările.

Întâlnirea vine în timp ce numărul creştinilor din Orient, care fug de violenţele jihadiste, scade. Care este rolul Bisericii copte în acest moment dificil?

Creştinii se vor întoarce în Orientul Mijlociu când situaţia se va stabiliza: omul nu se poate debarasa de naţiunea sa. Aici sunt mănăstirile noastre, bisericile noastre. Cine părăseşte această regiune părăseşte o mare moştenire, pierzând mult. Rolul copţilor este un rol istoric.

În martie la Al-Azhar dumneavoastră aţi vorbit despre responsabilitatea liderilor religioşi în lupta împotriva extremismului, ce înseamnă?

Educaţia este cheia oricărei transformări. Există elemente în metodele educative care nu ajută la întărirea ideii de cetăţenie şi egalitate. A purifica metoda educativă patriotică, având în centru naţiunea, nu sectară.

Ideea de cetăţenie opusă celei de comunitate religioasă este în centrul dezbaterii în Egipt. Deşi este inclusă în constituţie, minorităţile suferă. Cum poate fi făcută efectivă?

De 60 de ani copţii sunt excluşi la anumite niveluri de la participarea politică. După revoluţiile din 2011 şi 2013, am încercat să înfruntăm chestiunea cetăţeniei cu noua constituţie. În parlament sunt 39 de deputaţi creştini (un număr mai mare faţă de trecut, nr). Prezenţa la liturghiile de Crăciun a preşedintelui Al-Sisi dovedeşte că statul caută soluţii. Şi a trecut o lege despre construirea de biserici (permisiunea de a le construi, extrem de greu de obţinut, era gestionată de stat, acum de guvernatoratele locale, nr).

Printre copţi au fost unii care au criticat legea ca un compromis slab cu guvernul.

Înainte nu exista o lege, a avea una este deja un succes. Pentru a avea un răspuns de la guvern trebuiau chiar şi 20 de ani. Acum 4 luni. Practica va arăta eficacitatea legii şi dacă trebuie modificată, nu voi ezita.

Au trecut şase ani de la revoluţia din 2011, care este bilanţul dumneavoastră?

Este vorba despre operaţiuni de reformă chirurgicală pe trupul Egiptului. Revoluţia din 2011 a început bine, după trei ani a fost furată de alţii.

Cine sunt alţii?

Forţele islamului politic care au voit să guverneze Egiptul: egiptenii iubesc religia, dar nu vor să fie guvernaţi de religie. Revoluţia din 2013 a deschis o nouă perioadă.

Nu toţi în Egipt sunt de acord în a defini anul 2013 o revoluţie. Activişti, grupuri pentru drepturile umane îl acuză pe Al-Sisi că reprimă disensiunea.

A fost o revoluţie populară, protejată de o armată populară. Cine vorbeşte despre chestiunea drepturilor umane din străinătate vorbeşte despre un număr limitat de persoane în închisoare după procese, dar nu uită să menţioneze bolile şi sărăcia din ţară. În afară de asta, astăzi suntem în mijlocul unui război împotriva terorismului, care cere măsuri puternice pentru pace.

De Rolla Scolari

(După Vatican Insider, 28 aprilie 2017)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.