Categorii

Anunţarea Consistoriului la 19 noiembrie pentru crearea de noi cardinali (9 octombrie 2016)

papa-consistoriuÎn cursul rugăciunii Angelus de astăzi, Sfântul Părinte Francisc a anunţat un Consistoriu pentru crearea de noi cardinali. Acestea sunt cuvintele Papei:

Iubiţi fraţi şi surori,

Sunt bucuros să anunţ că sâmbătă 19 noiembrie, în ajunul închiderii Porţii Sfinte a Milostivirii, voi ţine un consistoriu pentru numirea a 13 noi cardinali din cele cinci continente. Provenienţa lor din 11 naţiuni exprimă universalitatea Bisericii care vesteşte şi mărturiseşte Vestea Bună a milostivirii lui Dumnezeu în fiecare colţ al pământului. În afară de asta, inserarea noilor cardinali în dieceza de Roma manifestă legătura indisolubilă dintre scaunul lui Petru şi Bisericile particulare răspândite în lume.

Duminică 20 noiembrie, solemnitatea „Cristos Regele”, la încheierea Anului Sfânt Extraordinar al Milostivirii, voi concelebra sfânta Liturghie cu noii cardinali, cu colegiul cardinalilor, cu arhiepiscopii, cu episcopii şi cu preoţii.

Iată numele noilor cardinali:

  1. Mario Zenari, care rămâne nunţiu apostolic în iubita şi martirizata Sirie (Italia)
  2. Dieudonné Nzapalainga, C.S.Sp., arhiepiscop de Bangui (Republica Centrafricană)
  3. Carlos Osoro Sierra, arhiepiscop de Madrid (Spania)
  4. Sérgio da Rocha, arhiepiscop de Brasilia (Brazilia)
  5. Blase J. Cupich, arhiepiscop de Chicago (SUA)
  6. Patrick D’Rozario, C.S.C., arhiepiscop de Dhaka (Bangladesh)
  7. Baltazar Enrique Porras Cardozo, arhiepiscop de Mérida (Venezuela)
  8. Jozef De Kesel, arhiepiscop de Malines-Bruxelles (Belgia)
  9. Maurice Piat, arhiepiscop de Port-Louis (Insula Mauritius)
  10. Kevin Joseph Farrell, prefect al Dicasterului pentru Laici, Familie şi Viaţă (SUA)
  11. Carlos Aguiar Retes, arhiepiscop de Tlalnepantla (Mexic)
  12. John Ribat, M.S.C., arhiepiscop de Port Moresby (Papua Noua Guinee)
  13. Joseph William Tobin, C.SS.R., arhiepiscop de Indianapolis (SUA)

Cu membrii colegiului cardinalilor voi uni şi un arhiepiscop şi doi episcopi emeriţi care s-au remarcat în slujirea lor pastorală şi un preot care a dat o mărturie creştină clară. Ei reprezintă atâţia episcopi şi preoţi care în toată Biserica edifică poporul lui Dumnezeu, vestind iubirea milostivă a lui Dumnezeu în îngrijirea zilnică a turmei Domnului şi în mărturisirea credinţei.

Ei sunt:

  1. Anthony Soter Fernandez, arhiepiscop emerit de Kuala Lumpur (Malaysia)
  2. Renato Corti, episcop emerit de Novara (Italia)
  3. Sebastian Koto Khoarai, O.M.I., episcop emerit de Mohale’s Hoek (Lesotho)
  4. Reverendul Ernest Simoni, preot din arhidieceza de Shkodrë-Pult (Scutari – Albania)

Să ne rugăm pentru noii cardinali pentru ca ei, confirmând adeziunea lor la Cristos, Mare Preot milostiv şi fidel (cf. Evr 2,17), să mă ajute în slujirea mea de Episcop de Roma şi de „principiu şi fundament perpetuu şi vizibil al unităţii credinţei şi al comuniunii” (cf. LG, 18).

Franciscus

***

Scurte date biografice ale cardinalilor care vor fi creaţi

Mons. Mario Zenari (Italia), arhiepiscop titular de Zuglio, nunţiu apostolic în Siria

S-a născut la Villafranca (Verona) la 5 ianuarie 1946. A fost hirotonit preot la 5 iulie 1970 şi încardinat în dieceza de Verona. Are doctorat în drept canonic.

Intrat în serviciul diplomatic al Sfântului Scaun în 1980, a prestat după aceea propria lucrare pe lângă reprezentanţele pontificale din Senegal, Liberia, Columbia, Germania, România. La 25 martie 1993 a fost numit consilier de nunţiatură.

La 7 februarie 1994 a fost numit reprezentant permanent al Sfântului Scaun pe lângă Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (A.I.E.A.) şi pe lângă Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (O.S.C.E.), şi observator permanent al Sfântului Scaun la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea Industrială (O.N.U.D.I.) şi la Oficiul Naţiunilor Unite la Viena.

La 12 iulie 1999, Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea l-a numit nunţiu apostolic în Coasta de Fildeş şi în Niger, ridicându-l în acelaşi timp la sediul titular de Zuglio, cu demnitate de arhiepiscop. După câteva zile, la 24 iulie, a fost numit nunţiu şi în Burkina Faso. A primit consacrarea episcopală la 25 septembrie în acelaşi an.

La 10 mai 2004 a fost numit nunţiu apostolic în Sri Lanka.

La 30 decembrie 2008, Papa Benedict al XVI-lea l-a numit nunţiu apostolic în Siria.

Mons. Dieudonné Nzapalainga, C.S.Sp., arhiepiscop de Bangui (Republica Centrafricană)

S-a născut la 14 martie 1967 la Mbomou, în dieceza de Bangassou (Republica Centrafricană). După şcoala primară, a intrat în Seminarul Mic Saint Louis din Bangassou şi apoi în Seminarul Mare de Filozofie Saints Apôtres din Otélé, în Camerun, înainte de a continua studiile la Seminarul Mare Spiritan Daniel Brottier, la Libreville, în Gabon.

A depus primele voturi în Congregaţia Părinţilor Spiritani la 8 septembrie 1993 şi voturile perpetue la 6 septembrie 1997. A fost hirotonit preot la 9 august 1998. În anii următori a obţinut licenţa în teologie la Centre Sèvre a părinţilor iezuiţi, în Franţa, dar apoi a fost chemat înapoi în Republica Centrafricană de Institutul său pentru a desfăşura funcţia de superior regional.

În timp ce era în Franţa, din 1998 până în 2005 a fost capelan al orfanilor de la Fondation d’Auteuil şi vicar parohial la St Jerôme (Marseille); întors în Centrafrica a fost superior regional al Părinţilor Spiritani şi paroh la Bangui din 2005 până în 2009; în anii 2008-2009 a fost preşedinte al Conferinţei Superiorilor Majori din Centrafrica.

Din 2009 a fost administrator apostolic de Bangui, iar la 14 mai 2012 Papa Benedict al XVI-lea l-a numit arhiepiscop mitropolit de Bangui. A primit consacrarea episcopală la 22 iulie în acelaşi an.

Din iulie 2013 este preşedinte al Conferinţei Episcopale din Republica Centrafricană şi în această funcţie a participat la a III-a Adunare generală extraordinară a Sinodului Episcopilor despre familie din octombrie 2014.

În noiembrie 2015 l-a primit în dieceza sa pe Papa Francisc care chiar la Bangui a deschis prima Poartă Sfântă în Anul Milostivirii.

Angajat personal pentru procesul de pace în ţară, în 2013 a participat, cu preşedintele Consiliului Islamic şi cu preşedintele Alianţei Evanghelice la Bangui, la fondarea Platformei interreligioase pentru pace din Centrafrica.

Primul cardinal din Centrafrica.

Mons. Carlos Osoro Sierra, arhiepiscop de Madrid (Spania)

E.S. Mons. Carlos Osoro Sierra s-a născut la Castañeda, provincia şi dieceza de Santander, la 16 mai 1945. După ce a studiat magister la Escuela Normal şi a exercitat profesoratul timp de un an la Santander, a intrat în seminarul pentru vocaţii adulte Colegio Mayor El Salvador din Salamanca, unde a frecventat cursurile şi filozofie şi teologie la Universitatea Pontificală din acest oraş, obţinând licenţa în cele două discipline. În afară de asta, a obţinut, tot la Universitatea Complutense, diploma în Enseñanza de Adultos. A fost hirotonit preot la 29 iulie 1973 în Santander, rămânând încardinat în această dieceză.

După hirotonirea prezbiterală a fost membru al echipei sacerdotale în parohia „Ridicarea la cer a Mariei” la Torrelavega pentru pastoraţia tineretului, director al Casa de los muchachos şi profesor la Escuela Universitaria de Formación del Profesorado „Sagrados Corazones” (1973-1975); secretar general pentru pastoraţia din dieceză, delegat episcopal pentru vocaţii şi seminarii şi pentru apostolatul laicilor şi vicar pentru pastoraţie (1975-1996); vicar general al diecezei (1976-1994); rector al Seminarului diecezan (1977-1996); preşedinte al capitlului catedralei (1994-1996), director al Centro Asociado del Instituto Internacional de Teología a Distancia şi director al Instituto Superior de Ciencias Religiosas San Agustín (1996).

La 27 decembrie 1996, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop de Orense. A primit hirotonirea episcopală la 22 februarie 1997.

La 7 ianuarie 2002 a fost promovat la sediul mitropolitan de Oviedo. Din septembrie 2006 până în septembrie 2007 a fost şi administrator apostolic al diecezei de Santander.

La 8 ianuarie 2009 a fost transferat de Benedict al XVI-lea la sediul mitropolitan de Valencia.

La 28 august 2014, Papa Francisc l-a numit arhiepiscop mitropolit de Madrid.

Din martie 2014 este vicepreşedinte al Conferinţei Episcopale Spaniole, în sânul căreia anterior a fost preşedinte al comisiei pentru cler (1999-2005) şi preşedinte al comisiei episcopale pentru apostolat şi membru al comitetului executiv (2005-2011).

A luat parte la a XIV-a Adunare generală ordinară a Sinodului Episcopilor despre tema Vocaţia şi misiunea familiei în Biserică şi în lumea contemporană (octombrie 2015).

Mons. Sérgio da Rocha, arhiepiscop de Brasília (Brazilia)

E.S. Mons. Sérgio da Rocha s-a născut la Dobrada, dieceza de Jaboticabal, în statul São Paulo, la 21 octombrie 1959. A frecventat cursurile de filozofie la Seminarul diecezan din São Carlos şi cele de teologie la Institutul Teologic din Campinas. A obţinut licenţa în teologie morală la Facultatea Teologică „Nossa Senhora da Assunção”, la São Paulo, şi doctoratul în aceeaşi disciplină la Academia Alfonsiană din Roma.

A fost hirotonit preot la 14 decembrie 1984 la Matão, dieceza de São Carlos.

Ca preot a exercitat următoarele slujiri: paroh la Água Vermelha şi coordonator al pastoraţiei tineretului din São Carlos (1985-1986); profesor de filozofie în Seminarul diecezan şi director spiritual al Casei de Teologie la Campinas (1986-1987 şi 1990); rector al Seminarului de filozofie din São Carlos (1987-1988 şi 1990); coordonator diecezan al pastoraţiei vocaţionale (1987 şi 1989); vicar parohial al catedralei din São Carlos (1988-1989); vicar parohial al parohiei Nossa Senhora de Fátima la São Carlos (1990); coordonator diecezan al pastoraţiei şi rector al capelei São Judas Tadeu la São Carlos (1991); profesor de teologie morală la PUC din Campinas şi rector al Seminarului diecezan de teologie (1997-2001); membru al echipei de formare a diaconilor permanenţi; membru al consiliului prezbiteral şi al colegiului consultanţilor.

La 13 iunie 2001 a fost ales episcop titular de Alba şi numit auxiliar de Fortaleza. A primit consacrarea episcopală la 11 august în acelaşi an.

Numit episcop coadiutor de Teresina la 31 ianuarie 2007, a devenit arhiepiscop la 3 septembrie 2008.

La 15 iunie 2011, Papa Benedict al XVI-lea l-a numit arhiepiscop mitropolit de Brasília.

Din aprilie 2015 este preşedinte al Conferinţei Naţionale a Episcopilor din Brazilia, în care anterior a avut numeroase funcţii, între care membru al comisiei episcopale de doctrină; membru al comisiei episcopale „Mutirão de Superação da Miséria e da Fome”; secretar al Regionalului şi responsabil cu tineretul şi cu pastoraţia vocaţională a Regionalului Nordeste 1; membru al consiliului permanent şi al comisiei de doctrină; preşedinte al Regionalului Nordeste 1.

A fost şi preşedinte al departamentului vocaţii şi slujiri din CELAM – Consiliul Episcopal Latinoamerican.

A luat parte la Sinodul Episcopilor din octombrie 2015 despre familie.

Mons. Blase J. Cupich, arhiepiscop de Chicago (SUA)

E.S. Mons. Blase J. Cupich s-a născut la Omaha (Nebraska) la 19 martie 1949. După ce a frecventat obişnuitele şcoli primară şi secundară, a frecventat „College of Saint Thomas” la Saint Paul (Minnesota), unde a obţinut bacalaureatul în filozofie în 1971. Din 1971 până în 1975 a fost student la Colegiul Pontifical American de Nord din Roma şi a studiat teologie la Universitatea Pontificală Gregoriana. Mai târziu a obţinut licenţa (1979) şi doctoratul (1987) în teologie sacramentală la Universitatea Catolică a Americii de la Washington, D.C.

A fost hirotonit preot la 16 august 1975 pentru arhidieceza de Omaha.

După hirotonirea prezbiterală a desfăşurat următoarele funcţii: vice-paroh la „Saint Margaret Mary Parish” şi profesor la „Paul VI High School” la Omaha (1975-1978); director al oficiului liturgic arhidiecezan (1978-1981); colaborator local la nunţiatura apostolică de la Washington, D.C. (1981-1987); preşedinte/rector al „Pontifical College Josephinum” la Columbus (Ohio) (1989-1997); paroh la „Saint Robert Bellarmine Parish” la Omaha (1997-1998).

Numit episcop de Rapid City (South Dakota) la 7 iulie 1998, a primit hirotonirea episcopală la 21 septembrie în acelaşi an.

La 30 iunie 2010 a fost numit de Benedict al XVI-lea episcop de Spokane (Washington) şi a luat în posesie canonică dieceza la 3 septembrie în acelaşi an.

La 20 septembrie 2014, Papa Francisc l-a numit arhiepiscop mitropolit de Chicago, unde a luat în posesie canonică la 18 noiembrie în acelaşi an.

În octombrie 2015 a participat, prin numire pontificală, la a XIV-a Adunare generală ordinară a Sinodului Episcopilor despre familie.

A fost preşedinte al USCCB Committee for the Protection of Children and Young People (2008-2011) şi al National Catholic Educational Association Board (2006-2008) şi este membru în numeroase comitete din Conferinţa Episcopilor Catolici din SUA.

Este membru al Congregaţiei pentru Episcopi.

Mons. Patrick D’Rozario, C.S.C., arhiepiscop de Dhaka (Bangladesh)

E.S. Mons. Patrick D’Rozario, C.S.C., s-a născut la 1 octombrie 1943 la Padrishibpur, în dieceza de Chittagong. Aparţine Congregaţiei Sfintei Cruci. A fost hirotonit preot la 8 octombrie 1972.

Ales prim episcop de Rajshahi la 21 mai 1990, s-a îngrijit de organizarea noii dieceze.

La 3 februarie 1995 a fost transferat la sediul din Chittagong, al doilea cel mai important din ţară.

La 25 noiembrie 2010 a fost numit de Papa Benedict al XVI-lea episcop coadiutor de Dhaka, urmând în sediul mitropolitan la 22 octombrie 2011.

Din decembrie 2011 este preşedinte al Conferinţei Episcopale din Bangladesh şi în această funcţie a participat la a III-a Adunare generală extraordinară a Sinodului Episcopilor despre familie în luna octombrie 2014.

Primul cardinal din Bangladesh.

Mons. Baltazar Enrique Porras Cardozo, arhiepiscop de Mérida (Venezuela)

E.S. Mons. Baltazar Enrique Porras Cardozo s-a născut la 10 octombrie 1944 la Caracas. După studiile de filozofie în Seminarul interdiecezan din Caracas, a fost trimis la Universitatea Pontificală din Salamanca, în Spania, unde a obţinut licenţa în teologie, în 1966. După aceea (1977), în Institutul Superior de Pastorală din aceeaşi Universitate a obţinut doctoratul în teologie pastorală.

Hirotonit preot la 30 iulie 1967, a fost vicar cooperator, paroh, asistent diecezan al Cursillos, profesor în Seminar şi în alte Institute publice şi private; director al Colegio Ntra. Sra. del Rosario şi profesor la IUT de los Llanos. La Caracas a fost vicerector al Seminarului interdiecezan şi director de studii (1978-1979); a avut şi funcţia de rector al Seminarului San José del Hatillo, din 1979 până în 1983.

Ales episcop titular de Lamdia şi auxiliar de Mérida la 30 iulie 1983, a primit consacrarea episcopală la 17 septembrie în acelaşi an.

La 30 octombrie 1991, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit arhiepiscop mitropolit de Mérida. A luat în posesie dieceza la 5 decembrie în acelaşi an.

Din martie 1998 până în iunie 1999 a fost şi administrator apostolic sede vacante al diecezei de San Cristóbal.

A ocupat numeroase funcţii în Conferinţa Episcopală Venezueleană, al cărei preşedinte a fost pentru două mandate consecutive din 1999 până în 2006, după ce a fost îndelung vicepreşedinte al ei.

Prim vicepreşedinte al CELAM din 2007 până în 2011 este încă membru al consiliului special pentru America din Sinodul Episcopilor (din 1997).

Mons. Jozef De Kesel, arhiepiscop de Malines-Bruxelles (Belgia)

E.S. Mons. Jozef De Kesel s-a născut la 17 iunie 1947 la Gent (Flandra Orientală) în dieceza omonimă.

A fost hirotonit preot la 26 august 1972 pentru dieceza de Gent.

A obţinut gradul de doctor în teologie la Universitatea Pontificală Gregoriana cu teza: „Le refus décidé de l’objectivation. Une interprétation du Jésus historique dans la théologie chez Rudolf Bultmann”. Este autor al multor articole şi al câtorva cărţi despre Biserică şi despre diferitele aspecte ale vieţii creştine. A fost profesor la Seminarul din Gent, în centrul de formare pentru viitorii profesori de religie şi la Universitatea din Leuven. Vorbeşte franceza, olandeza, engleza şi italiana.

Ales la sediul titular de Bulna şi numit auxiliar de Malines-Bruxelles la 20 martie 2002, a fost consacrat la 26 mai în acelaşi an. Din 2002 până în 2010 a avut funcţia de vicar general pentru Vicariatul de Bruxelles. Din 2010 a primit funcţia de vicar general pentru Vicariatul de Brabante flamand şi al zonei Malines.

La 25 iunie 2010 a fost numit episcop de Brugge.

La 6 noiembrie 2015, Papa Francisc l-a numit arhiepiscop mitropolit de Mechelen-Brussel, Malines-Bruxelles (Belgia) şi Ordinariu militar pentru Belgia.

Din ianuarie 2016 este preşedinte al Conferinţei Episcopale din Belgia.

Mons. Maurice Piat, arhiepiscop de Port-Louis (Insula Mauritius)

E.S. Mons. Maurice Piat s-a născut la Moka, dieceza de Port-Louis, la 19 iulie 1941. După studiile secundare la Collège du Saint-Esprit, Quatre-Bornes, Ile Maurice, a intrat în noviciatul Congregaţiei Duhului Sfânt în Irlanda, unde a depus voturile călugăreşti la 8 septembrie 1962. După ce a obţinut diploma de B.A. la University College, Dublin, a fost admis la Seminarul Pontifical Francez de la Roma şi a continuat studiile în teologie la Universitatea Pontificală Gregoriana, încheiate cu licenţa în teologie în 1972.

A fost hirotonit preot la 2 august 1970.

La încheierea studiilor de teologie, în 1972 a petrecut trei luni de slujire la Bangalore în India. Întors în patrie, a fost numit profesor şi catehet la Collège du Saint-Esprit, Quatre-Bornes. Până în 1982 a fost şi responsabil al aspiranţilor seminarişti la Foyer Monseigneur-Murphy, Vacoas. Din 1977 până în 1979 s-a aflat la Paris pentru un curs la Institut pour la Formation des Educateurs du Clerg. Întorcându-se în Mauritius, a fost şi vicar duminical în parohia Saint-François-d’Assise la Pamplemousses (1979-1985), apoi paroh al parohiei Coeur-Immaculé-de-Marie la Rivière-du-Rempart (1986).

În afară de asta, din 1981 a fost responsabil al proiectului pastoral diecezan pentru comunităţile ecleziale de bază şi după aceea vicar episcopal pentru formarea şi coordonarea pastoraţiei diecezane. În acei ani a contribuit la crearea unui Centru de formare la Thabor, Beau-Bassin.

La 21 ianuarie 1991 a fost numit coadiutor al episcopului de atunci de Port-Louis, cardinalul Jean Margéot, şi a primit consacrarea episcopală la 19 mai în acelaşi an.

La 15 martie 1993 a succedat la conducerea diecezei de Port-Louis.

A fost preşedinte al Conferinţei Episcopale din Oceanul Indian (C.E.D.O.I.) din 1996 până în 2002 şi iarăşi din 2013 până în septembrie 2016.

Din 2000 a fost membru al Comitetului Permanent al Simpozionului Conferinţelor Episcopale din Africa şi Madagascar (S.C.E.A.M.).

În octombrie 2015 a participat la Sinodul Episcopilor despre familie.

Mons. Kevin Joseph Farrell, prefect al Dicasterului pentru Laici, Familie şi Viaţă (SUA)

E.S. Mons. Kevin Joseph Farrell s-a născut la 2 septembrie 1947 la Dublin (Irlanda). După ce a terminat şcolile primară şi secundară, a frecventat Universitatea din Salamanca în Spania, şi apoi Universitatea Pontificală Gregoriană la Roma. A obţinut licenţa în filozofie şi în teologie la Universitatea „Sfântul Toma” la Roma. După aceea a făcut un Master’s Degree în Business administration la Universitatea Notre Dame (SUA). Intrat în Congregaţia Legionarilor lui Cristos în 1966, a fost hirotonit preot la 24 decembrie 1978.

După hirotonirea sacerdotală a fost capelan la Universitatea din Monterrey în Mexic, profesor de studii economice, administrator general cu responsabilitatea pentru seminariile şi şcolile Legionarilor lui Cristos în Italia, Spania şi Irlanda. Din 1983 a exercitat slujirea pastorală în parohia Saint Bartholomew la Bethesda în Washington.

În 1984 s-a încardinat în arhidieceza de Washington, unde a ocupat următoarele funcţii: vice-paroh în parohia Saint Thomas the Apostle (1984-1985); director al Centrului Catolic Spaniol (1986); director executiv regent al Organizaţiilor Caritative Catolice (1987-1988); secretar pentru afaceri financiare (1989-2001); paroh al Annunciation Parish (2000-2002).

Numit episcop titular de Rusuccuru şi auxiliar de Washington la 28 decembrie 2001, a primit consacrarea episcopală la 11 februarie 2002. Din 2001 a desfăşurat funcţiile de vicar general pentru administraţie şi moderator al curiei.

La 6 martie 2007 a fost promovat episcop de Dallas.

La 15 august 2016, Papa Francisc l-a chemat să colaboreze în Curia Romană, numindu-l prefect al noului Dicaster pentru Laici, Familie şi Viaţă.

Mons. Carlos Aguiar Retes, arhiepiscop de Tlalnepantla (Mexic)

E.S. Mons. Carlos Aguiar Retes s-a născut la 9 ianuarie 1950 la Tepic. A fost student al Seminarului din Tepic şi a continuat studiile în Seminarul din Montezuma (SUA) şi din Tula. După aceea a obţinut licenţa în Sfânta Scriptură la Institutul Pontifical Biblic din Roma şi doctoratul în teologie biblică la Universitatea Pontificală Gregoriana.

A fost hirotonit preot la 22 aprilie 1973.

Ca preot a fost vicar parohial, rector al Seminarului din Tepic şi în acelaşi timp preşedinte al Organizaţiei Seminariilor Mexicane (OSMEX) şi membru al Consiliului Director al Seminariilor Latinoamericane. A fost apoi rector al Reşedinţei Juan XXIII pentru preoţi de la Universitatea Pontificală a Mexicului şi profesor de Sfânta Scriptură în aceeaşi Universitate.

La 28 mai 1997 a fost numit episcop de Texcoco şi a primit hirotonirea episcopală la 29 iunie în acelaşi an.

La 5 februarie 2009, Papa Benedict al XVI-lea l-a numit arhiepiscop mitropolit de Tlalnepantla.

Din 2006 până în 2012 a fost preşedinte al Conferinţei Episcopale din Mexic, după ce a fost secretar general din 2004 până în 2006.

A ocupat diferite funcţii în CELAM (Consiliul Episcopal Latinoamerican): secretar general din 2000 până în 2003; prim vicepreşedinte din 2003 până în 2007 şi în sfârşit preşedinte din 2011 până în 2015.

În octombrie 2014 şi apoi şi în octombrie 2015 Papa Francisc l-a chemat să participe la cele două Adunări ale Sinodului Episcopilor despre familie.

Mons. John Ribat, M.S.C., arhiepiscop de Port Moresby (Papua Noua Guinee)

E.S. Mons. John Ribat, M.S.C., s-a născut la 9 februarie 1957 în Volavolo, arhidieceza de Rabaul. După ce a frecventat şcoala elementară din Naveo şi Volavolo, a trecut la „Malabunga Government High School” din Rabaul. După ce a terminat şcoala superioară la Seminarul Mic „St Peter Chanel” din Ulapia, a intrat la Misionarii Sfintei Inimi, unde a depus primele voturi la 2 februarie 1979. A studiat filozofia şi teologia la „Holy Spirit Seminary” din Bomana şi a fost hirotonit preot la 1 decembrie 1985.

După hirotonirea sacerdotală şi până în 1991 a prestat slujire pastorală în diferite parohii din dieceza de Bereina; a urmat apoi un curs de formare la Centrul SAIDI din Manila şi din 1992 până în 1996 a fost maestru de novici. În 1997 a fost paroh şi din 1998 până în 2000 maestru de novici la Suva, în Insulele Fiji.

La 30 octombrie 2000 a fost ales pentru sediul titular episcopal de Macriana minoră şi numit auxiliar al diecezei de Bereina (Papua Noua Guinee). A primit hirotonirea episcopală la 11 februarie 2001.

După un an, la 12 februarie 2002, a fost numit episcop de Bereina.

La 16 aprilie 2007 l-a numit arhiepiscop coadiutor de Port Moresby şi la 26 martie 2008 a devenit arhiepiscop al sediului mitropolitan.

A fost preşedinte al Conferinţei Episcopale din Papua Noua Guinee şi Insulele Solomon din 2011 până în 2014.

Din 2014 este preşedinte al Federaţiei Conferinţelor Episcopilor Catolici din Oceania (FCBCO).

Primul cardinal din Papua Noua Guinee.

Mons. Joseph William Tobin, C.SS.R., arhiepiscop de Indianapolis (SUA)

E.S. Mons. Joseph William Tobin, C.SS.R., s-a născut la Detroit (Michigan), în arhidieceza omonimă, la 3 mai 1952. Intrând în Congregaţia Preasfântului Răscumpărător, a depus voturile temporare la 5 august 1972 şi pe cele perpetue la 21 august 1976. În 1975 a obţinut bacalaureatul în filozofie la Holy Redeemer College la Waterford (Wisconsin); în 1977 Master of Religious Education şi în 1979 Master of Divinity (teologie pastorală) la Mount Saint Alphonsus Major Seminary din Esopus (New York).

Hirotonit preot la 1 iunie 1978, a fost vicar parohial (1979-1984) şi apoi paroh (1984-1990) la Holy Redeemer Parish la Detroit; vicar episcopal în arhidieceza de Detroit (1980-1986); paroh la Saint Alphonsus Parish la Chicago (1990-1991).

În 1991 a fost ales consultant general al Părinţilor Redemptorişiti şi la 9 septembrie 1997 superior general. A fost reconfirmat în această funcţie la 26 septembrie 2033. În acelaşi an a devenit vicepreşedinte al Uniunii Superiorilor Generali.

În afară de asta, a fost membru al Consiliului pentru Raporturile dintre Congregaţia pentru Institutele de Viaţă Consacrată şi Societăţile de Viaţă Apostolică şi Uniunile Internaţionale ale Superiorilor şi Superioarelor Generali (2001-2009).

Numit secretar al Congregaţiei pentru Institutele de Viaţă Consacrată şi Societăţile de Viaţă Apostolică la 2 august 2010 şi ridicat în acelaşi timp la sediul titular de Obba cu demnitate de arhiepiscop, a primit consacrarea episcopală la 9 octombrie în acelaşi an.

La 18 octombrie 2012, Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea l-a numit arhiepiscop de Indianapolis.

Mons. Anthony Soter Fernandez, arhiepiscop emerit de Kuala Lumpur (Malaysia)

E.S. Mons. Anthony Soter Fernandez s-a născut la 22 aprilie 1932 la Sungai Patani, în dieceza de Penang, dintr-o familie de origine indiană. A fost hirotonit preot la 10 decembrie 1966.

La 29 septembrie 1977 a fost numit episcop de Penang şi a primit consacrarea episcopală la 17 februarie 1978.

La 2 iulie 1993 a fost promovat arhiepiscop mitropolit de Kuala Lumpur şi la 10 noiembrie în acelaşi an a luat în posesie dieceza, pe care a condus-o până la 15 aprilie 2003. De la acea dată locuieşte în Seminarul Mic din Penand, unde se dedică formării preoţilor ca director spiritual.

A fost preşedinte al Conferinţei Episcopale din Malaysia-Singapore-Brunei timp de două mandate, din 1987 până în 1999 şi iarăşi din 2000 până în 2003.

Primul cardinal din Malaysia.

Mons. Renato Corti, episcop emerit de Novara (Italia)

E.S. Mons. Renato Corti s-a născut la Galbiate, provincia Como şi dieceza de Milano, la 1 martie 1936. După şcoala elementară a trecut la Seminariile milaneze, completând progresiv formarea sa.

Hirotonit preot la 28 iunie 1959 de Mons. Montini (viitorul Paul al VI-lea), a fost cooperator parohial la oratoriul din Caronno Pertusella, din 1959 până în 1967.

Apoi a trecut la colegiul arhiepiscopal din Gorla ca director spiritual. În 1969 s-a transferat la Saronno cu aceeaşi funcţie şi apoi ca rector al cursului teologic, din 1977 până în noiembrie 1980, când a fost ales de arhiepiscopul Martini ca vicar general.

Ales pentru sediul titular episcopal de Zallata şi numit auxiliar de Milano la 30 aprilie 1981, a primit hirotonirea la 6 iunie în acelaşi an. Alături de sarcinile diecezane a ocupat funcţia de preşedinte al comisiei CEI pentru cler.

Numit episcop de Novara la 19 decembrie 1990, a luat în posesie dieceza la 3 martie 1991. A fost păstor al diecezei de Novara până în 24 noiembrie 2011, când Papa i-a acceptat renunţarea datorită ajungerii la limita de vârstă.

Timp de un deceniu şi până în 2005 a fost vicepreşedinte al Conferinţei Episcopale Italiene.

În februarie 2005 a predicat exerciţiile spirituale la Curia vaticană, ultimele la care a participat Papa Ioan Paul al II-lea.

În 2015, Papa Francisc i-a încredinţat misiunea de a scrie meditaţiile pentru tradiţionala Via Crucis din Vinerea Sfântă la Colosseum.

Mons. Sebastian Koto Khoarai, O.M.I., episcop emerit de Mohale’s Hoek (Lesotho)

E.S. Mons. Sebastian Koto Khoarai, O.M.I., s-a născut la Koaling, în dieceza de Leribe, la 11 septembrie 1929.

Intrat în Congregaţia Oblaţii Mariei Neprihănite, a fost hirotonit preot la 21 decembrie 1956.

Ridicat la episcopat la 10 noiembrie 1977 ca ordinariu de Mohale’s Hoek, a fost consacrat la 2 aprilie 1978.

În mai 2006 a prezentat renunţarea datorită ajungerii la limita de vârstă, dar a rămas administrator apostolic al diecezei până în februarie 2014.

Din 1982 până în 1987 a fost preşedinte al Conferinţei Episcopale din Lesotho.

Primul cardinal din Lesotho.

Reverendul Ernest Simoni, preot al arhidiecezei de Shkodrë-Pult (Scutari – Albania)

Reverendul Ernest Simoni s-a născut la 18 octombrie 1929 la Troshani, un sat la puţini kilometri de Scutari, într-o familie profund religioasă. La vârsta de zece ani a intrat în colegiul franciscanilor la Troshani, începând parcursul de studii pentru formarea la preoţie. În 1948, în miezul persecuţiilor puse în aplicare de regimul comunist al lui Enver Hoxha, şi conventul franciscanilor a fost jefuit şi transformat în loc de tortură pentru prizonieri. Fraţii au fost toţi împuşcaţi, iar novicii expulzaţi. Avea douăzeci de ani şi a fost trimis apoi de regim să predea într-un sat pierdut prin munţi, şi aici munca sa de învăţător a devenit mai ales şi o operă misionară şi evanghelizatoare. După doi ani de serviciu militar foarte dur (1953-1955), a încheiat clandestin studiile în teologie şi la 7 aprilie a fost hirotonit preot la Scutari. Ascultând de episcop, s-a încardinat în dieceză, chiar dacă în inimă a rămas profund franciscan. La 24 decembrie 1963, după Liturghia de Crăciun, a fost arestat şi dus în închisoarea din Scutari, în celula de izolare. Condamnat la moarte, pedeapsa a fost comutată în 25 de ani de muncă silnică. În închisoare a devenit părinte spiritual al celor închişi şi punctul lor de referinţă. La 22 mai 1973 a fost din nou condamnat la moarte ca presupus instigator al unei revolte, dar datorită mărturiei în favoarea sa a deţinuţilor condamnarea n-a fost executată. Rămânerea sa în închisoare şi la munca silnică a durat în total 18 ani, dintre care doisprezece în mină. După eliberare în 1981, a fost oricum considerat „duşman al poporului” şi obligat să lucreze în canalele din Scutari. A exercitat slujirea preoţiei în mod clandestin, până la căderea regimului în 1990. De atunci a continuat să slujească, în atâtea sate, ca preot umil, dedicându-se să reconcilieze multe persoane în răzbunare şi să aducă mărturia sa. Mărturie care l-a emoţionat profund şi pe Papa Francisc în vizită la Tirana la 21 septembrie 2014.

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

 

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.