Categorii

Angelus, Centrul salezian – Baku, Duminică, 2 octombrie 2016

papa-azerbaidjan-angelusIubiţi fraţi şi surori,

În această celebrare euharistică am adus mulţumire lui Dumnezeu împreună cu voi, dar şi pentru voi: aici credinţa, după anii de persecuţie, a făcut fapte minunate. Aş vrea să-i amintesc pe atâţia creştini curajoşi, care au avut încredere în Domnul şi au fost fideli în adversităţi. Aşa cum a făcut sfântul Ioan Paul al II-lea, vă adresez vouă tuturor cuvintele apostolului Petru: „cinste vouă celor care credeţi!” (1Pt 2,7; Omilie, Baku, 23 mai 2002: Insegnamenti XXV/1 [2002], 852).

Gândul nostru se îndreaptă acum spre Fecioara Maria, venerată în această ţară nu numai de creştini. Ei ne adresăm cu cuvintele cu care îngerul Gabriel i-a adus vestea cea bună a mântuirii, pregătită de Dumnezeu pentru omenire.

În lumina care străluceşte de pe faţa maternă a Mariei, adresez un salut cordial vouă, dragi credincioşi din Azerbaidjan, încurajând pe fiecare să mărturisească cu bucurie credinţa, speranţa şi caritatea, uniţi între voi şi cu păstorii voştri. Salut şi mulţumesc îndeosebi familiei saleziene, care se îngrijeşte aşa de mult de voi şi promovează diferite opere de bine, şi Surorilor Misionare ale Carităţii: continuaţi cu entuziasm opera voastră în slujba tuturor!

Să încredinţă aceste dorinţe mijlocirii Preasfintei Mame a lui Dumnezeu şi să invocăm ocrotirea sa pentru familiile voastre, pentru bolnavi şi bătrâni, pentru cei care suferă în trup şi în spirit.

[Angelus]

[Binecuvântarea]

Cineva poate crede că Papa pierde mult timp: să facă atâţia kilometri de călătorie pentru a vizita o comunitate mică de 700 de persoane, într-o ţară de 2 milioane… Şi totuşi este o comunitate neuniformă, pentru că între voi se vorbeşte azera, italiana, engleza, spaniola…: atâtea limbi… Este o comunitate de periferie. Însă Papa, în asta, îl imită pe Duhul Sfânt: şi El a coborât din cer într-o comunitate mică de periferie închisă în cenacol. Şi acelei comunităţi căreia îi era teamă, care se simţea săracă şi probabil persecutată, sau lăsată deoparte, îi dă curajul, forţa, parresia pentru a merge înainte şi a proclama numele lui Isus! Şi porţile acelei comunităţi din Ierusalim, care erau închise de frică sau de ruşine, se deschid larg şi iese forţa Duhului. Papa pierde timpul aşa cum l-a pierdut Duhul Sfânt în acea vreme!

Numai două lucruri sunt necesare: în comunitatea aceea era Mama – să n-o uităm pe Mama! –; şi în comunitatea aceea era caritatea, iubirea fraternă pe care Duhul Sfânt a revărsat-o în ei. Curaj! Înainte! Go ahead! Fără frică, înainte!

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.