Categorii

Angelus (7.7.2019)

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Pagina evanghelică de astăzi (cf. Lc 10,1-12.17-20) îl prezintă pe Isus care trimite în misiune şaptezeci şi doi de discipoli, adaos la cei doisprezece apostoli. Numărul şaptezeci şi doi indică probabil toate naţiunile. De fapt, în cartea Genezei se menţionează şaptezeci şi două de naţiuni diferite (cf. 10,1-32). Astfel această trimitere prefigurează misiunea Bisericii de a vesti Evanghelia la toate neamurile. Isus le spune acelor discipoli: „Secerişul este mare, însă lucrătorii sunt puţini. Rugaţi-l deci pe Domnul secerişului să trimită lucrători în secerişul lui!” (v. 2).

Această cerere a lui Isus este mereu valabilă. Mereu trebuie să-l rugăm pe „Domnul secerişului”, adică pe Dumnezeu Tatăl, pentru ca să trimită lucrători ca să muncească în ogorul său care este lumea. Şi fiecare dintre noi trebuie să facă asta cu inimă deschisă, cu o atitudine misionară; rugăciunea noastră nu trebuie să fie limitată numai la nevoile noastre, la necesităţile noastre: o rugăciune este cu adevărat creştină dacă are şi o dimensiune universală.

Trimiţându-i pe cei şaptezeci şi doi de discipoli, Isus le dă instrucţiuni precise, care exprimă caracteristicile misiunii. Prima – deja am văzut –: rugaţi-vă; a doua: mergeţi; şi apoi: nu luaţi nici pungă, nici desagă…; spuneţi: „Pace acestei case”… rămâneţi în casa aceea… Nu vă mutaţi din casă în casă…; vindecaţi bolnavii şi spuneţi-le: „s-a apropiat de voi împărăţia lui Dumnezeu”; şi, dacă nu vă primesc, ieşiţi în pieţele ei şi plecaţi (cf. v. 2-10). Aceste imperative arată că misiunea se bazează pe rugăciune; că este itinerantă: nu stă pe loc, este itinerantă; că ea cere dezlipire şi sărăcie; că duce pace şi vindecare, semne ale apropierii Împărăţiei lui Dumnezeu; că nu este prozelitism ci vestire şi mărturie; şi că ea cere şi sinceritatea şi libertatea evanghelică de a pleca evidenţiind responsabilitatea de a fi respins mesajul mântuirii, dar fără condamnări şi blestemări.

Dacă este trăită în aceşti termeni, misiunea Bisericii va fi caracterizată de bucurie. Şi cum se termină acest text? „Cei şaptezeci şi doi s-au întors plini de bucurie” (v. 17). Nu este vorba de o bucurie efemeră, care provine din succesul misiunii; dimpotrivă, este o bucurie înrădăcinată în promisiunea că – spune Isus – „numele voastre sunt scrise în ceruri” (v. 20). Cu această expresie El înţelege bucuria interioară, bucuria indestructibilă care se naşte din conştiinţa de a fi chemaţi de Dumnezeu să-l urmăm pe Fiul său. Adică bucuria de a fi discipolii săi. Astăzi, de exemplu, fiecare dintre noi, aici în piaţă, se poate gândi la numele pe care l-a primit în ziua Botezului: acel nume este „scris în ceruri”, în inima lui Dumnezeu Tatăl. Şi bucuria acestui dar face din fiecare discipol un misionar, unul care merge în compania Domnului Isus, care învaţă de la El să se dedice fără rezerve pentru alţii, liber de el însuşi şi de propriile averi.

Să invocăm împreună ocrotirea maternă a Preasfintei Maria, pentru ca să susţină în fiecare loc misiunea discipolilor lui Cristos; misiunea de a vesti tuturor că Dumnezeu ne iubeşte, vrea să ne mântuiască şi ne cheamă să facem parte din Împărăţia sa.

_______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori!

Chiar dacă au trecut câteva zile, invit să ne rugăm pentru sărmanele persoane lipsite de apărare ucise sau rănite de atacul aerian care a lovit un centru de detenţie a migranţilor în Libia. Comunitatea internaţională nu poate tolera fapte aşa de grave. Mă rog pentru victime: Dumnezeul păcii să-i primească pe răposaţi la El şi să-i susţină pe răniţi. Doresc ca să fie organizate în mod extins şi concertat coridoare umanitare pentru migranţii mai nevoiaşi. Amintesc şi toate victimele măcelurilor care au fost făcute recent în Afganistan, Mali, Burkina Faso şi Niger. Să ne rugăm împreună. [moment de tăcere]

Adresez un salut cordial vouă tuturor, romani şi pelerini! Salut elevii de la „Şcoala Sfântul Ignaţiu” din Cleveland (Statele Unite), tinerii din Basiasco şli Mairago şi preoţii care participă la cursul pentru formatori, promovat de Institutul „Sacerdos” din Roma. Salut comunitatea eritreeană din Roma: iubiţi fraţi şi surori, mă rog pentru poporul vostru! Şi îi salut pe polonezii mulţi care sunt aici în faţă!

Urez tuturor o duminică frumoasă. Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere.

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.