Categorii

Angelus (7.4.2019)

Iubiți frați și surori, bună ziua!

În această a cincea duminică din Postul Mare, liturgia ne prezintă episodul femeii adultere (cf. In 8,1-11). În el se contrapun două atitudini: cea a cărturarilor şi fariseilor pe de o parte şi cea a lui Isus pe de altă parte. Primii vor s-o condamne pe femeie, pentru că se simt tutori ai Legii şi ai aplicării sale fidele. În schimb Isus vrea s-o salveze, pentru că El întruchipează milostivirea lui Dumnezeu care iertând răscumpără şi reconciliind reînnoieşte.

Aşadar să vedem evenimentul. În timp ce Isus învaţă în templu, cărturarii şi fariseii îi aduc o femeie prinsă în adulter; o pun în mijloc şi îl întreabă pe Isus dacă trebuie ucisă cu pietre, aşa cum stabileşte Legea lui Moise. Evanghelistul precizează că ei au pus întrebarea „ispitindu-l, ca să aibă de ce să-l acuze” (v. 6). Se poate presupune că propunerea lor era aceasta – vedeţi răutatea acestor oameni: „nu”-ul faţă de uciderea cu pietre ar fi fost un motiv pentru a-l acuza pe Isus de nesupunere faţă de Lege; „da”-ul, în schimb, pentru a-l denunţa autorităţii romane, care îşi rezervase sieşi sentinţele şi nu admitea linşarea populară. Şi Isus trebuie să răspundă.

Interlocutorii lui Isus sunt închişi în strâmtorile legalismului şi vor să-l închidă pe Fiul lui Dumnezeu în perspectiva lor de judecată şi condamnare. Însă El n-a venit în lume pentru a judeca şi a condamna, ci pentru a mântui şi a oferi persoanelor o viaţă nouă. Şi cum reacţionează Isus în faţa acestei probe? Înainte de toate rămâne un pic în tăcere şi se apleacă pentru a scrie cu degetul pe pământ, ca şi cum ar aminti că unicul Legislator şi Judecător este Dumnezeu care a scris Legea pe piatră. Şi apoi spune: „Acela dintre voi care este fără de păcat să arunce primul cu piatra în ea” (v. 7). În acest mod Isus face apel la conştiinţa acelor oameni: ei se simţeau „apărători ai dreptăţii”, dar El le reaminteşte conştiinţa condiţiei lor de oameni păcătoşi, motiv pentru care nu-şi pot aroga dreptul de viaţă sau de moarte cu privire la un seamăn al lor. În acel moment, unul după altul, începând de la cei mai bătrâni – adică cei mai experţi despre propriile mizerii – au plecat toţi, renunţând s-o ucidă cu pietre pe femeie. Această scenă ne invită şi pe fiecare dintre noi să conştientizeze că suntem păcătoşi şi să lăsăm să cadă din mâinile noastre pietrele denigrării şi condamnării, ale bârfei, pe care uneori am vrea să le aruncăm împotriva altora. Când noi vorbim rău despre alţii, aruncăm pietre, suntem ca aceştia.

La sfârşit rămân Isus singur şi femeia, acolo în mijloc: „mizerabila şi milostivirea”, spune sfântul Augustin (In Joh. 33,5). Isus este unicul fără păcat, unicul care ar putea să arunce piatra împotriva ei, dar nu face asta, pentru că Dumnezeu „nu vrea moartea păcătosului, ci să se convertească şi să trăiască” (cf. Ez 33,11). Şi Isus îi dă drumul femeii cu aceste cuvinte minunate: „Mergi, de acum să nu mai păcătuieşti” (v. 11). Şi astfel Isus deschide în faţa ei un drum nou, creat de milostivire, un drum care cere angajarea sa de a nu mai păcătui. Este o invitaţie care este valabilă pentru fiecare dintre noi: atunci când ne iartă, Isus ne deschide mereu un drum nou pentru a merge înainte. În acest timp al Postului Mare suntem chemaţi să ne recunoaştem păcătoşi şi să cerem iertare lui Dumnezeu. Şi iertarea, la rândul său, în timp ce ne reconciliază şi ne dăruieşte pacea, ne face să reîncepem o istorie nouă, o viaţă frumoasă, o viaţă liberă de păcat, o viaţă generoasă. Să nu ne fie frică să cerem iertare lui Isus pentru că El ne deschide uşa spre această viaţă nouă. Fecioara Maria să ne ajute să mărturisim tuturor iubirea milostivă a lui Dumnezeu care, în Isus, ne iartă şi face nouă existenţa noastră, oferindu-ne mereu posibilităţi noi.

_______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori!

Vă adresez un salut cordial vouă tuturor prezenţi aici, credincioşi din Roma şi din atâtea părţi ale lumii. Astăzi sunt prezenţi mulţi elevi din şcoli!

Salut studenţii spanioli din La Coruña şi din Albacete; cei din Telfs (Austria) şi din Colmar (Franţa).

Salut studenţii din Bologna, Nicosia şi Genova, precum şi pe cei din şcolile Lasalliana din Torino şi Vercelli, care amintesc al treilea centenar al morţii sfântul Jean Baptiste de la Salle.

Un gând special adresez tinerilor de la Mir din Settignano, Scandicci şi cei din dieceza de Saluzzo, însoţiţi de episcopul lor, monseniorul Cristiano Bodo. Fiţi martori curajoşi ai lui Isus şi ai Evangheliei! Cu Mirul trebuie să creştem mereu în curaj, fiţi mereu curajoşi!

Îi salut pe adolescenţii de paisprezece ani din decanatul „Romana Vittoria” din Milano, pe credincioşii din Pescara, Napoli şi Terni.

Urez tuturor o duminică frumoasă. Vă rog nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Mulţumesc.

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.