Categorii

Angelus (6.11.2016)

angelus-06112016Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

La puţine zile de distanţă de solemnitatea Tuturor Sfinţilor şi de Comemorarea credincioşilor răposaţi, liturgia din această duminică ne invită iarăşi să reflectăm asupra misterului învierii morţilor. Evanghelia (cf. Lc 20,27-38) îl prezintă pe Isus în confruntare cu unii saducei, care nu credeau în înviere şi concepeau raportul cu Dumnezeu numai în dimensiunea vieţii pământeşti. Deci, pentru a ridiculiza învierea şi a-l pune în dificultate pe Isus, îi prezintă un caz paradoxal şi absurd: o femeie care a avut şapte soţi, toţi fraţi între ei, care unul după altul au murit. Şi iată atunci întrebarea maliţioasă adresată lui Isus: femeia aceea, la înviere, a cui soţie va fi (v. 33)?

Isus nu cade în capcană şi reafirmă adevărul învierii, explicând că existenţa după moarte va fi diferită de cea de pe pământ. El îi face pe interlocutorii săi să înţeleagă că nu este posibil să se aplice categoriile din această lume la realităţile care merg dincolo şi sunt mai mari decât ceea ce vedem în această viaţă. De fapt spune: „Fiii lumii acesteia se însoară şi se mărită; însă cei consideraţi vrednici să dobândească lumea cealaltă şi învierea din morţi nu se vor însura şi nici nu se vor mărita” (v. 34-35). Cu aceste cuvinte, Isus vrea să explice că în această lume trăim din realităţi provizorii, care se termină; în schimb în lumea de dincolo, după înviere, nu vom mai avea moartea ca orizont şi vom trăi totul, chiar şi legăturile umane, în dimensiunea lui Dumnezeu, în manieră transfigurată. Şi căsătoria, semn şi instrument al iubirii lui Dumnezeu în această lume, va străluci transformată în lumină deplină în comuniunea glorioasă a sfinţilor din paradis.

„Fiii cerului şi ai învierii” nu sunt puţini privilegiaţi, ci sunt toţi bărbaţii şi toate femeile, pentru că mântuirea adusă de Isus este pentru fiecare dintre noi. Şi viaţa celor înviaţi va fi asemenea cu aceea a îngerilor (cf. v. 36), adică în întregime cufundată în lumina lui Dumnezeu, în întregime dedicată laudei sale, într-o veşnicie plină de bucurie şi de pace. Dar atenţie! Învierea nu este numai faptul de a învia după moarte, ci este un nou gen de viaţă pe care deja îl experimentăm în prezent; este victoria asupra nimicului pe care deja putem s-o pregustăm. Învierea este fundamentul credinţei şi speranţei creştine! Dacă n-ar exista referinţa la paradis şi la viaţa veşnică, creştinismul s-ar reduce la o etică, la o filozofie a vieţii. În schimb mesajul credinţei creştine vine din cer, este revelat de Dumnezeu şi merge dincolo de această lume. A crede în înviere este esenţial, pentru ca fiecare act de iubire creştină să nu fie efemer şi scop în sine, ci să devină o sămânţă destinată să încolţească în grădina lui Dumnezeu şi să aducă roade de viaţă veşnică.

Fecioara Maria, regina cerului şi a pământului, să ne întărească în speranţa învierii şi să ne ajute să face să rodească în fapte bune cuvântul Fiului său semănat în inimile noastre.

_______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori,

Cu ocazia acestui Jubileu al deţinuţilor aş vrea să adresez un apel în favoarea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă din închisorile din toată lumea, pentru ca să fie respectată pe deplin demnitatea umană a deţinuţilor. În afară de asta, doresc să reafirm importanţa de a reflecta asupra necesităţii unei justiţii penale care să nu fie exclusiv punitivă, ci deschisă la speranţa şi la perspectiva de a-l reintroduce pe cel vinovat în societate. În mod special, supun consideraţiei autorităţilor civile competente din fiecare ţară posibilitatea de a face, în acest An Sfânt al Milostivirii, un act de clemenţă faţă de acei deţinuţi care vor fi consideraţi capabili să beneficieze de această măsură.

În urmă cu două zile a intrat în vigoare Acordul de la Paris despre clima planetei. Acest important pas înainte demonstrează că omenirea are capacitatea de a colabora pentru salvgardarea creaţiei (cf. Laudato si’, 13), pentru a pune economia în slujba persoanelor şi pentru a construi pacea şi dreptatea. Apoi, mâine va începe la Marrakech, în Maroc, noua sesiune a Conferinţei despre climă, menită, printre altele, pentru punerea în practică a acestui Acord. Doresc ca tot acest proces să fie călăuzit de conştiinţa responsabilităţii noastre faţă de îngrijirea casei comune.

Ieri la Scutari, în Albania, au fost proclamaţi fericiţi treizeci şi opt de martiri: doi episcopi, numeroşi preoţi şi călugări, un seminarist şi câţiva laici, victime ale persecuţiei foarte dure a regimului ateu care a dominat îndelung în acea ţară în secolul trecut. Ei au preferat să îndure închisoarea, torturile şi în sfârşit moartea, numai să rămână fideli faţă de Cristos şi faţă de Biserică. Exemplul lor să ne ajute să găsim în Domnul forţa care susţine în momentele de dificultate şi care inspiră atitudini de bunătate, de iertare şi de pace.

Vă salut pe voi toţi pelerini, veniţi din diferite ţări: familiile, grupurile parohiale, asociaţiile. Îndeosebi salut credincioşii din Sydney şi din San Sebastián de los Reyes, Centro Académico Romano Función şi comunitatea catolică venezueleană din Italia; precum şi grupurile din Adria-Rovigo, Mendrisio, Roccadaspide, Nova Siri, Pomigliano D’Arco şi Picerno.

Urez tuturor o duminică frumoasă. Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.