Categorii

Angelus (17.1.2016)

Angelus-17012016Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Evanghelia din această duminică prezintă evenimentul miraculos care a avut loc la Cana, un sat din Galileea, în timpul unei nunţi la care participă şi Maria şi Isus, cu primii săi discipoli (cf. In 2,1-11). Mama îi spune Fiului că s-a terminat vinul şi Isus, după ce i-a răspuns că încă n-a venit ceasul său, totuşi primeşte solicitarea sa şi dăruieşte mirilor vinul cel mai bun din toată sărbătoarea. Evanghelistul subliniază că „aceasta a făcut-o Isus ca început al semnelor, în Cana Galileii. Şi-a arătat gloria, iar discipolii lui au crezut în el” (v. 11).

Aşadar, minunile sunt semne extraordinare care însoţesc predicarea Veştii Bune şi au scopul de a trezi sau de a întări credinţa în Isus. În minunea săvârşită la Cana putem vedea un act de bunăvoinţă din partea lui Isus faţă de miri, un semn al binecuvântării lui Dumnezeu asupra căsătoriei. Iubirea dintre bărbat şi femeie este deci un drum bun pentru a trăi Evanghelia, adică pentru a porni cu bucurie pe parcursul sfinţeniei.

Însă minunea din Cana nu-i priveşte numai pe miri. Fiecare persoană umană este chemată să-l întâlnească pe Domnul în viaţa sa. Credinţa creştină este un dar pe care-l primim cu Botezul şi care ne permite să-l întâlnim pe Dumnezeu. Credinţa trece prin timpuri de bucurie şi de durere, de lumină şi de întuneric, ca în orice experienţă autentică de iubire. Relatarea nunţii din Cana ne invită să redescoperim că Isus nu ni se prezintă ca un judecător gata să condamne păcatele noastre, nici ca un comandant care ne impune să urmăm orbeşte ordinele sale; se manifestă ca Mântuitor al omenirii, ca frate, ca fratele nostru mai mare, Fiu al Tatălui: se prezintă ca Acela care răspunde la aşteptările şi la promisiunile sale de bucurie care locuiesc în inima fiecăruia dintre noi.

Aşadar putem să ne întrebăm: într-adevăr îl cunosc pe Domnul astfel? Îl simt aproape de mine, de viaţa mea? Îi răspund pe lungimea de undă a acelei iubiri nupţiale pe care El o manifestă în fiecare zi tuturor, fiecărei fiinţe umane? Este vorba de a ne da seama că Isus ne caută şi ne invită să-i facem spaţiu în interiorul inimii noastre. Şi pe acest drum de credinţă cu El nu suntem lăsaţi singuri: am primit darul Sângelui lui Cristos. Marile amfore de piatră pe care Isus spune să le umple cu apă pentru a o transforma în vin (v. 7) sunt semn al trecerii de la vechea la noua alianţă: în locul apei folosite pentru purificarea rituală, am primit Sângele lui Isus, vărsat în mod sacramental în Euharistie şi în mod sângeros în Pătimire şi pe Cruce. Sacramentele, care provin din Misterul pascal, revarsă în noi forţa supranaturală şi ne permit să gustăm milostivirea infinită a lui Dumnezeu.

Fecioara Maria, model de meditare a cuvintelor şi a gesturilor Domnului, să ne ajute să redescoperim cu credinţă frumuseţea şi bogăţia Euharistiei şi a celorlalte Sacramente, care fac prezentă iubirea fidelă a lui Dumnezeu faţă de noi. Astfel vom putea să ne îndrăgostim tot mai mult de Domnul Isus, Mirele nostru, şi să-i ieşim în întâmpinare cu candelele aprinse ale credinţei noastre bucuroase, devenind astfel martorii săi în lume.

_______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori,

Astăzi este Ziua Mondială a Migrantului şi a Refugiatului care, în contextul Anului Sfânt al Milostivirii, este celebrată şi ca Jubileu al Migranţilor. De aceea, sunt bucuros să salut cu mare afect comunităţile etnice prezente aici, pe voi toţi, care proveniţi din diferite regiuni ale Italiei, în special din Lazio. Dragi migranţi şi refugiaţi, fiecare dintre voi poartă în sine o istorie, o cultură, valori preţioase; şi, din păcate, adesea şi experienţe de mizerie, de asuprire, de frică. Prezenţa voastră în această Piaţă este semn de speranţă în Dumnezeu. Nu lăsaţi să vi se fure speranţa şi bucuria de a trăi, care provin din experienţa milostivirii divine, graţie şi persoanelor care vă primesc şi vă ajută. Trecerea Porţii Sfinte şi Liturghia pe care peste puţin timp o veţi trăi, să vă umple inima de pace. La această Liturghie, eu aş vrea să mulţumesc – şi mulţumiţi şi voi cu mine – deţinuţilor din închisoarea Opera, pentru darul ostiilor confecţionate de ei înşişi şi care vor fi folosite în această celebrare. Îi salutăm cu aplauze de aici, toţi împreună…

Vă salut cu afect pe voi toţi, pelerini veniţi din Italia şi din alte ţări: îndeosebi Asociaţia culturală Napredak din Sarajevo; studenţii spanioli din Badajoz şi Palma de Mallorca; şi tinerii din Osteria Grande (Bologna).

Acum vă invit pe toţi împreună să-i adresăm lui Dumnezeu o rugăciune pentru victimele atentatelor care au avut loc în zilele trecute în Indonezia şi Burkina Faso. Domnul să le primească în casa sa şi să susţină angajarea comunităţii internaţionale pentru a construi pacea. S-o rugăm pe Sfânta Fecioară Maria: Bucură-te Marie…

Urez tuturor o duminică frumoasă. Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.