Categorii

Angelus (15.01.2017)

Angelus-15012017Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

În centrul Evangheliei de astăzi (In 1,29-34) este acest cuvânt al lui Ioan Botezătorul: „Iată-l pe mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii” (v. 29). Un cuvânt însoţit de privirea şi de gestul mâinii care îl indică pe El, pe Isus.

Să ne imaginăm scena. Suntem pe malul râului Iordan. Ioan botează; este atâta lume, bărbaţi şi femei de diferite vârste, veniţi acolo, la râu, pentru a primi botezul din mâinile acelui om care multor le amintea de Ilie, marele profet care cu nouă secole înainte îi purificase pe israeliţi de idolatrie şi îi condusese din nou la adevărata credinţă în Dumnezeul alianţei, Dumnezeul lui Abraham, al lui Isaac şi al lui Iacob.

Ioan predica faptul că împărăţia cerurilor este aproape, că Mesia urmează să se manifeste şi trebuie să se pregătească, să se convertească şi să se comporte cu dreptate; şi începe să boteze în Iordan pentru a da poporului un mijloc concret de pocăinţă (cf. Mt 3,1-6). Aceşti oameni veneau pentru a se căi de propriile păcate, pentru a face pocăinţă, pentru a reîncepe viaţa. El ştie, Ioan ştie că Mesia, Consacratul Domnului este de acum aproape, şi semnul pentru a-l recunoaşte va fi că asupra Lui se va aşeza Duhul Sfânt; de fapt El va aduce adevăratul botez, botezul în Duhul Sfânt (cf. In 1,33).

Şi iată momentul vine: Isus se prezintă pe malul râului, în mijlocul oamenilor, al păcătoşilor – ca noi toţi –. Este primul său act public, primul lucru pe care-l face când părăseşte casa din Nazaret, la treizeci de ani: coboară în Iudeea, merge la Iordan şi este botezat de Ioan. Ştim ce se întâmplă – am celebrat duminica trecută –: asupra lui Isus coboară Duhul Sfânt sub formă de porumbel şi glasul Tatălui îl proclamă Fiu preaiubit (cf. Mt 3,16-17). Este semnul pe care-l aştepta Ioan. El este! Isus este Mesia. Ioan este descumpănit, pentru că s-a manifestat în mod inimaginabil: în mijlocul păcătoşilor, botezat ca şi ei, ba chiar, pentru ei. Însă Duhul îl luminează pe Ioan şi-l face să înţeleagă că aşa se împlineşte dreptatea lui Dumnezeu, se împlineşte planul său de mântuire: Isus este Mesia, Regele lui Israel, dar nu cu puterea din această lume, ci ca Miel al lui Dumnezeu, care ia asupra sa şi ridică păcatul lumii.

Aşa îl indică Ioan oamenilor şi discipolilor săi. Pentru că Ioan avea un numeros cerc de discipoli, care îl aleseseră drept călăuză spirituală, şi tocmai unii dintre ei vor deveni primii discipoli ai lui Isus. Cunoaştem bine numele lor: Simon, numit apoi Petru, fratele său Andrei, Iacob şi fratele său Ioan. Toţi pescari; toţi galileeni, ca Isus.

Iubiţi fraţi şi surori, pentru ce ne-am oprit îndelung asupra acestei scene? Pentru că este decisivă! Nu este o anecdotă. Este un fapt istoric decisiv! Această scenă este decisivă pentru credinţa noastră; şi este decisivă şi pentru misiunea Bisericii. Biserica, în orice timp, este chemată să facă ceea ce a făcut Ioan Botezătorul, să-l indice pe Isus oamenilor spunând: „Iată-l pe Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!”. El este unicul Mântuitor! El este Domnul, umil, în mijlocul păcătoşilor, dar este El, El: nu este un altul, puternic, care vine; nu, nu, este El!

Şi acestea sunt cuvintele pe care noi preoţii le repetăm în fiecare zi, în timpul Liturghiei, când prezentăm poporului pâinea şi vinul devenit Trupul şi Sângele lui Cristos. Acest gest liturgic reprezintă toată misiunea Bisericii, care nu se vesteşte pe ea însăşi. Vai, vai când Biserica se vesteşte pe ea însăşi; pierde busola, nu ştie unde merge! Biserica îl vesteşte pe Cristos; nu se duce pe ea însăşi, îl duce pe Cristos. Pentru că El şi numai El este cel care mântuieşte poporul său de păcat, îl eliberează şi îl conduce la ţara adevăratei libertăţi.

Fecioara Maria, Mama Mielului lui Dumnezeu, să ne ajute să credem în El şi să-l urmăm.

_______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori!

Astăzi se celebrează Ziua Mondială a Migrantului şi a Refugiatului, dedicată temei „Migranţii minori, vulnerabili şi fără glas”. Aceşti fraţi ai noştri mici, în special dacă nu sunt însoţiţi, sunt expuşi la atâtea pericole. Şi vă spun că sunt atâţia! Este necesar de a adopta orice măsură posibilă pentru a garanta minorilor migranţi protecţie şi apărare, precum şi integrarea lor.

Adresez un salut special reprezentanţelor diferitelor comunităţi etnice adunate aici. Dragi prieteni, vă urez să trăiţi senin în localităţile care vă primesc, respectându-le legile şi tradiţiile şi, în acelaşi timp păstrând valorile din culturile voastre de origine. Întâlnirea diferitelor culturi este întotdeauna o îmbogăţire pentru toţi! Mulţumesc Oficiului Migrantes al Diecezei de Roma şi celor care lucrează cu migranţii pentru a-i primi şi a-i însoţi în dificultăţile lor şi încurajez să se continue în această lucrare, amintind exemplul sfintei Francesca Saverio Cabrini, patroana migranţilor, de la a cărei moarte se împlinesc anul acesta o sută de ani. Această soră curajoasă şi-a dedicat viaţa ca să ducă iubirea lui Cristos le cei care erau departe de patrie şi de familie. Mărturia sa să ne ajute să ne îngrijim de fratele străin, în care este prezent Isus, adesea suferind, refuzat şi umilit. De câte ori în Biblie Domnul ne-a cerut să-i primim pe migranţi şi pe străini, amintindu-ne că şi noi suntem străini!

Vă salut cu afect pe voi toţi, iubiţi credincioşi care proveniţi din diferite parohii din Italia şi din alte ţări, precum şi asociaţiile şi diferitele grupuri. Îndeosebi, pe studenţii de la Meléndez Valdés de Villafranca de los Barros, Spania.

Urez tuturor o duminică frumoasă şi poftă bună. Şi, vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Mulţumesc!

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.