Categorii

Angelus (13.12.2015)

Francisc-angelus-13-decembrie-2015Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

În Evanghelia de astăzi este o întrebare adresată de trei ori: „Ce trebuie să facem?” (Lc 3,10.12.14). O adresează lui Ioan Botezătorul trei categorii de persoane: prima dată, mulţimea în general; a doua oară, vameşii, adică perceptorii de taxe; şi a treia oară, câţiva soldaţi. Fiecare dintre aceste grupuri îl interoghează pe profet despre ceea ce trebuie să facă pentru a realiza convertirea pe care el o predică. Răspunsul lui Ioan la întrebarea mulţimii este împărtăşirea bunurilor de primă necesitate. Adică, primului grup, mulţimii, spune să împărtăşească bunurile de primă necesitate şi vorbeşte astfel: „Cel care are două tunici să împartă cu cel ce nu are, iar cine are de mâncare să facă la fel!” (v. 11). Apoi, celui de-al doilea grup, perceptorilor de taxe, le spune să nu ceară nimic mai mult decât suma datorată (cf. v. 13). Ce înseamnă asta? Să nu ceară „şpagă”, este clar Botezătorul. Şi celui de-al treilea grup, soldaţilor, le cere să nu ceară nimic nimănui ci să se mulţumească cu solda lor (cf. v. 14). Sunt cele trei răspunsuri la cele trei întrebări ale acestor grupuri. Trei răspunsuri pentru un identic drum de convertire, care se manifestă în angajamente concrete de dreptate şi de solidaritate. Este drumul pe care Isus îl indică în toată predica sa: drumul iubirii concrete faţă de aproapele.

Din aceste avertismente ale lui Ioan Botezătorul înţelegem care erau tendinţele generale ale celui care în epoca aceea deţinea puterea, sub diferite forme. Lucrurile nu s-au schimbat mult. Totuşi, nicio categorie de persoane nu este exclusă de la parcurgerea drumului convertirii pentru a dobândi mântuirea, nici măcar vameşii consideraţi păcătoşi prin definiţie: nici ei nu sunt excluşi de la mântuire. Dumnezeu nu-i închide nimănui posibilitatea de a se mântui. El este – ca să spunem aşa – foarte doritor să folosească milostivire, s-o folosească faţă de toţi, şi să-l primească pe fiecare în îmbrăţişarea duioasă a reconcilierii şi a iertării.

Această întrebare – ce trebuie să facem? – o simţim şi a noastră. Liturgia de astăzi ne repetă, cu cuvintele lui Ioan, că trebuie să ne convertim, trebuie să schimbăm direcţia şi să întreprindem drumul dreptăţii, al solidarităţii, al sobrietăţii: sunt valorile unei existenţe pe deplin umane şi autentic creştine de care nu se poate face abstracţie. Convertiţi-vă! Este sinteza mesajului Botezătorului. Şi liturgia din această a treia duminică din Advent ne ajută să redescoperim o dimensiune specială a convertirii: bucuria. Cel care converteşte şi se apropie de Domnul, simte bucuria. Profetul Sofonia ne spune astăzi: „Bucură-te, fiica Sionului!”, adresându-se Ierusalimului (Sof 3,14); şi apostolul Paul îi îndeamnă astfel pe creştinii din Filipi: „Bucuraţi-vă mereu în Domnul” (Fil 4,4). Astăzi este nevoie de curaj pentru a vorbi despre bucurie, este nevoie mai ales de credinţă! Lumea este chinuită de atâtea probleme, viitorul este gravat de necunoscute şi temeri. Şi totuşi creştinul este o persoană bucuroasă şi bucuria sa nu este ceva superficial şi efemer, ci profund şi stabil, pentru că este un dar al Domnului care umple viaţa. Bucuria noastră derivă din certitudinea că „Domnul este aproape” (Fil 4,5): este aproape cu duioşia sa, cu milostivirea sa, cu iertarea sa şi iubirea sa.

Fecioara Maria să ne ajute să întărim credinţa noastră, pentru ca să ştim să-l primim pe Dumnezeul bucuriei, pe Dumnezeul milostivirii, care vrea mereu să locuiască în mijlocul fiilor săi. Şi Mama noastră să ne înveţe să împărtăşim lacrimile cu acela care plânge, pentru a putea împărtăşi şi zâmbetul.

________________

După Angelus

Conferinţa despre climă tocmai s-a încheiat la Paris cu adoptarea unui acord, definit istoric de mulţi. Realizarea sa va cere o angajare corală şi o dedicare generoasă din partea fiecăruia. Dorind ca să fie garantată o atenţie deosebită populaţiilor mai vulnerabile, îndemn întreaga comunitate internaţională să continue cu atenţie pe drumul întreprins, sub semnul unei solidarităţi care să devină tot mai concrete.

Marţea viitoare, 15 decembrie, la Nairobi va începe Conferinţa Ministerială a Organizaţiei Internaţionale a Comerţului. Mă adresez ţărilor care vor participa pentru ca deciziile care vor fi luate să ţină cont de nevoile celor săraci şi ale persoanelor mai vulnerabile, precum şi de aspiraţiile legitime ale ţărilor mai puţin dezvoltate şi de binele comun al întregii familii umane.

În toate catedralele din lume sunt deschise Porţile Sfinte, pentru ca Jubileul Milostivirii să poată fi trăit pe deplin în Bisericile particulare. Doresc ca acest moment forte să stimuleze pe mulţi să devină instrument al duioşiei lui Dumnezeu. Ca exprimare a faptelor de milostenie, sunt deschise şi „Porţile Milostivirii” în locurile de suferinţă şi de marginalizare. În această privinţă, îi salut pe deţinuţii din închisorile din toată lumea, în special pe cei din închisoarea din Padova, care astăzi sunt uniţi cu noi spiritual în acest moment pentru a se ruga, şi le mulţumesc pentru darul concertului.

Vă salut pe voi toţi, pelerini veniţi din Roma, din Italia şi din atâtea părţi ale lumii. Îndeosebi salut pe cei care provin din Varşovia şi din Madrid. Un gând special adresez Fundaţiei Dispensar Sfânta Marta din Vatican: părinţilor cu copiii lor, voluntarilor şi surorilor Fiice ale Carităţii; mulţumesc pentru mărturia voastră de solidaritate şi de primire! Şi salut şi membrii Mişcării Focolarinilor împreună cu prieteni din câteva comunităţi islamice. Mergeţi înainte! Mergeţi înainte cu curaj în parcursul vostru de dialog şi de fraternitate, pentru că toţi suntem fii ai lui Dumnezeu!

Tuturor doresc duminică frumoasă şi poftă bună. Nu uitaţi, vă rog, să vă rugaţi pentru mine. La revedere!

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.