Categorii

Angelus (11.12.2016)

angelus-11122016Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Astăzi celebrăm a treia duminică din Advent, caracterizată de invitaţia sfântului Paul: „Bucuraţi-vă mereu în Domnul! Iarăşi vă spun: bucuraţi-vă! Domnul este aproape” (Fil 4,4-5). Nu este o bucurie superficială sau pur emotivă aceea la care ne îndeamnă apostolul şi nici aceea lumească sau acea bucurie a consumismului. Nu, nu este aceasta, ci e vorba de o bucurie mai autentică, a cărei gust suntem chemaţi să-l descoperim. Gustul adevăratei bucurii. Este o bucurie care atinge intimitatea fiinţei noastre, în timp ce-l aşteptăm pe Isus care deja a venit să aducă lumii mântuirea, Mesia cel promis, născut la Betleem din Fecioara Maria. Liturgia Cuvântului ne oferă contextul adecvat pentru a înţelege şi a trăi această bucurie. Isaia vorbeşte despre deşert, despre pământ arid, despre stepă (cf. 35,1); profetul are în faţa sa mâini slăbite, genunchi şovăitori, inimi rătăcite, orbi, surzi şi muţi (cf. v. 3-6). Este cadrul unei situaţii de dezolare, al unui destin inexorabil fără Dumnezeu.

Dar în sfârşit mântuirea este anunţată: „Curaj, nu vă temeţi! – spune profetul – […] Iată Dumnezeul vostru, […] El vine să vă mântuiască” (cf. Is 35,4). Şi imediat totul se transformă: deşertul înfloreşte, mângâierea şi bucuria impregnează inimile (cf. v. 5-6). Aceste semne vestite de Isaia ca revelatoare ale mântuirii deja prezente se realizează în Isus. El însuşi afirmă asta răspunzând mesagerilor trimişi de Ioan Botezătorul. Ce spune Isus acestor mesageri? „Orbii văd, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţaţi şi surzii aud, morţii învie!” (Mt 11,5). Nu cuvintele, ci faptele demonstrează cum mântuirea, adusă de Isus, cuprinde întreaga fiinţă umană şi o regenerează. Dumnezeu a intrat în istorie pentru a ne elibera de sclavia păcatului; şi aşezat cortul său în mijlocul nostru pentru a împărtăşi existenţa noastră, pentru a vindeca rănile noastre, pentru a pansa rănile noastre şi pentru a ne dărui viaţa nouă. Bucuria este rodul acestei intervenţii de mântuire şi de iubire a lui Dumnezeu.

Suntem chemaţi să ne lăsăm implicaţi de sentimentul de tresăltare de bucurie. Această tresăltare de bucurie, această bucurie… Dar un creştin care nu este bucuros, ceva îi lipseşte acestui creştin, sau nu este creştin! Bucuria inimii, bucuria dinăuntru care ne duce înainte şi ne dă curajul. Domnul vine, vine în viaţa noastră ca eliberator, vine ca să ne elibereze de toate sclaviile interioare şi exterioare. El este cel care ne indică drumul fidelităţii, al răbdării şi al perseverenţei pentru că, la întoarcerea sa, bucuria noastră va fi deplină. Crăciunul este aproape, semnele apropierii sale sunt evidente pe străzile noastre şi în casele noastre; şi aici în piaţă a fost pusă ieslea şi alături pomul de Crăciun. Aceste semne externe ne invită să-l primim pe Domnul care mereu vine şi bate la uşa noastră, bate la inima noastră, pentru a veni aproape de noi; ne invită să recunoaştem paşii săi printre aceia ai fraţilor care trec pe lângă noi, în special cei mai slabi şi nevoiaşi.

Astăzi suntem invitaţi să ne bucurăm pentru venirea iminentă a Răscumpărătorului nostru; şi suntem chemaţi să împărtăşim această bucurie cu alţii, dăruind mângâiere şi speranţă celor săraci, celor bolnavi, persoanelor singure şi nefericite. Fecioara Maria, „slujitoarea Domnului”, să ne ajute să ascultăm glasul lui Dumnezeu în rugăciune şi să-l slujim cu compasiune în fraţi, pentru a ajunge pregătiţi la întâlnirea cu Crăciunul, pregătind inima noastră să-l primească pe Isus.

_______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori,

În fiecare zi sunt aproape, mai ales în rugăciune, de oamenii din Alep. Nu trebuie să uităm că Alep este un oraş, că acolo sunt oameni: familii, copii, bătrâni, persoane bolnave… Din păcate ne-am obişnuit de acum cu războiul, cu distrugerea, dar nu trebuie să uităm că Siria este o ţară plină de istorie, de cultură, de credinţă. Nu putem accepta ca acest lucru să fie negat de război, care este un cumul de samavolnicii şi de falsităţi. Fac apel la angajarea tuturor, pentru ca să se facă o alegere de civilizaţie: nu distrugerii, da păcii, da oamenilor din Alep şi din Siria.

Şi să ne rugăm şi pentru victimele câtorva atacuri teroriste feroce care au lovit în ultimele ore diferite ţări. Sunt diferite locurile, dar din păcate este unică violenţa care seamănă moarte şi distrugere, şi unic este şi răspunsul: credinţa în Dumnezeu şi unitatea în valorile umane şi civile. Aş vrea să exprim o apropiere deosebită de iubitul meu frate Papa Tawadros al II-lea [patriarh al Bisericii copte ortodoxe] şi de comunitatea sa, rugându-mă pentru cei morţi şi pentru cei răniţi.

Astăzi, la Vientiane, în Laos, sunt proclamaţi fericiţi Mario Borzaga, preot de la Misionarii Oblaţi ai Mariei Neprihănite, Paul Thoj Xyooj, credincios laic catehet şi paisprezece însoţitori ucişi din ură faţă de credinţă. Fidelitatea lor eroică faţă de Cristos să fie de încurajare şi de exemplu pentru misionari şi în special pentru cateheţi: atâta muncă fac, o muncă aşa de frumoasă! A fi catehet este un lucru foarte frumos: înseamnă a duce mesajul Domnului pentru ca să crească în noi. Aplauze pentru cateheţi, pentru toţi!

Vă salut cu afect pe voi toţi, dragi pelerini care proveniţi din diferite ţări. Astăzi primul salut este rezervat copiilor şi tinerilor din Roma, veniţi pentru tradiţionala binecuvântare a „Pruncuşorilor”, organizată de oratoriile parohiale şi de şcolile catolice romane. Dragi copii şi tineri, când vă veţi ruga în faţa ieslei voastre cu părinţii voştri, să-i cereţi Pruncului Isus să ne ajute pe toţi să-l iubim pe Dumnezeu şi pe aproapele. Şi amintiţi-vă să vă rugaţi şi pentru mine, aşa cum eu îmi amintesc de voi. Mulţumesc.

Salut profesorii de la Universitatea Catolică din Sydney, corul do Mosteiro de Grijó din Portugalia, credincioşii din Barbianello şi Campobasso.

Urez tuturor o duminică frumoasă. Şi nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Şi un lucru aş vrea să spun copiilor şi tinerilor: vrem să auzim un cântec de-al vostru! La revedere şi poftă bună! Cântaţi!

Franciscus

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.