Categorii

Albania, aşa îi uneşte sfântul Ignaţiu pe creştini şi pe musulmani

albania-crestini-musulmaniLa 5 noiembrie la Scutari, oraş situat în nordul Albaniei, vor fi beatificaţi 38 de martiri ai regimului comunist al lui Enver Hoxha. Între ei sunt trei iezuiţi: preoţii Giovanni Fausti şi Daniel Dajano, care au fost împuşcaţi la 4 martie 1946 în spatele cimitirului din Scutari în timp ce strigau „Trăiască Cristos Regele! Trăiască Albania!”, şi fratele Gjon Pantalia care, după o tentativă de fugă din închisoare unde a fost torturat cu brutalitate, şi-a rupt picioarele şi a murit datorită lipsei de îngrijiri la 31 octombrie 1947. Giovanni Fausti studiase islamul şi se dedicase mult dialogului creştin-islamic, scriind şi o serie de articole despre această temă pentru „La Civiltà Cattolica” la începutul anilor Treizeci. Împreună cu cei doi colegi a lucrat cu dăruire şi generozitate în liceul anexat seminarului din Scutari, întemeiat de Societatea lui Isus în 1878. După lunga iarnă a regimului comunist, în 1998 acel liceu, care a primit numele părintelui Atë Pjetër Meshkalla, a fost redeschis de iezuiţi.

Profesoarele musulmane

Considerat un pol de excelenţă, liceul este frecventat actualmente de 500 de elevi de la 15 la 18 ani. Între ei sunt catolici, ortodocşi, evanghelici şi musulmani (20%). Profesorii sunt 48, dintre care unii de credinţă islamică. Alda Laska, 30 de ani, profesoară de biologie, căsătorită cu un creştin şi mamă a unei fetiţe, şi Dorela Smajli, 28 de ani, profesoară de matematică, şi ea căsătorită şi mamă a unui copil, sunt musulmane. Au mulţi prieteni creştini şi mare stimă faţă de iezuiţi „datorită spiritului care-i însufleţeşte, datorită mentalităţii lor, care a devenit un exemplu”, afirmă Alda; „datorită angajării depuse în transmiterea cunoaşterii (şi ştiinţifice) şi în îngrijirea vieţii spirituale a elevilor”, afirmă Dorela care a fost elevă a liceului Meshkalla.

„Apreciem – spun ele – metoda de predare şi bunele reguli transmise ale acestei şcoli, care îi ajută pe elevi să devină bărbaţi şi femei responsabili. Împărtăşim obiectivul părinţilor iezuiţi: să educăm copiii să-şi dezvolte cele mai bune capacităţi ale lor pentru a le pune la dispoziţia altora şi a face să înainteze societatea”.

Pedagogia ignaţiană

Director al liceului este iezuitul Ronny Alessio, 42 de ani, care relatează: „Activitatea noastră se întemeiază pe pedagogia ignaţiană care-şi propune formarea integrală a persoanei adică formarea de tineri nu numai solizi intelectual, ci şi echilibraţi afectiv, capabili de discernământ, în măsură să-şi asume responsabilităţi şi să pună în slujba comunităţii cele mai bune talente ale lor. În acest scop am promovat o serie de iniţiative: de exemplu, tinerii în fiecare an sunt implicaţi în activităţi sociale şi se îngrijesc de persoane în stare de necesitate (bătrâni, orfani, săraci, copii abandonaţi, romi). În afară de asta participă în grup la un proiect pe mai mulţi ani promovat de ambasada americană care implică şi şcoli musulmane şi care prevede studierea unei probleme specifice (de exemplu bulismul [Bulismul este acţiunea (fizică sau mentală) întreprinsă de o persoană violentă şi arogantă, cu scopul de a înjosi, a umili şi a intimida un individ perceput drept inferior într-un anumit domeniu]) şi găsirea de practici care să ajute societatea albaneză să o depăşească”. Atenţie deosebită este rezervată de iezuiţi formării corpului profesorale: de două ori pe an o echipă italo-albaneză ţine cursuri de pedagogie ignaţiană tuturor profesorilor, care arată că împărtăşesc principiile sale.

Predarea religiei

Între elevii creştini şi musulmani convieţuirea este optimă, spune părintele Ronny, care adaugă: „Tinerii manifestă curiozitate sinceră faţă de credinţa colegilor lor: uneori se întâmplă ca tinerii musulmani să participe la liturghie şi să pună multe întrebări prietenilor lor catolici, care, la rândul lor, sunt curioşi cu privire la tradiţia islamică şi cer informaţii, vor să ştie mai mult despre ea. Toţi au tensiunea ideală, deschiderea şi entuziasmul tipice ale adolescenţilor: noi adulţii încercăm să-i ajutăm ca să dea conţinut, cuvinte şi sens apartenenţei lor religioase şi dorinţei lor de a înţelege şi credinţa celorlalţi. Inspirându-ne din pedagogia ignaţiană am stabilit ca predarea religiei să se împartă în două materii, Cultura religioasă şi Etica: profesorii examinează caracteristicile fiecărei religii şi găsesc elementele pe baza cărora este posibil să se construiască un dialog rodnic şi o activitate bună”.

Iarna regimului

Regimul comunist, cu excluderea sa forţată a lui Dumnezeu din viaţa personală şi comunitară, a lăsat semnul în cultura albaneză, totuşi n-a reuşit să dezrădăcineze credinţa din inima populaţiei. „Astăzi persoanele sunt libere să aleagă şi să creadă în Dumnezeul lor; cea mai mare parte a albanezilor au credinţă sau sunt cu sinceritate în căutare”, afirmă Alda şi Dorela: „Raporturile dintre creştini şi musulmani la Scutari şi în ţară sunt într-adevăr bune, marcate de respect şi spirit de colaborare. Suntem convinse că instituţia şcolară are un rol fundamental în construirea acestei convieţuiri paşnice”.

În această privinţă părintele Ronny afirmă: „Aici în Albania climatul senin care caracterizează relaţiile dintre bărbaţi şi femei de credinţă diferită nu este prefăcută nici formală: el se naşte din întâlnirea diversităţilor, care nu sunt negate ci recunoscute ca atare. Sunt convins că persoanele autentic religioase (de religii diferite) care trăiesc împreună în mod paşnic pot să mărturisească lumii că pacea adevărată se edifică tocmai pe diversităţi: ele nu implică în mod necesar samavolnicie şi violenţă, ci sunt punctul de plecare pentru a căuta împreună, prin dialog şi ascultare, noi drumuri capabile să facă drept progresul comunităţilor”.

Vizita Papei Francisc

Călătoria Papei Francisc la Tirana, la 21 septembrie 2014, a atins inima nu numai a catolicilor ci a întregii populaţii albaneze, relatează părintele Ronny. „A fost o vizită fulger, care totuşi a arătat marea grijă şi nu neaşteptată a Sfântului Părinte faţă de această ţară. Sunt exprimare a acestei griji canonizarea Maicii Tereza, care a avut implicarea statului albanez, numirea de cardinal a părintelui Ernest Simoni şi beatificarea, la 5 noiembrie, a celor 38 de martiri ai regimului comunist, o beatificare pe care tot poporul o aştepta de mulţi ani. Papa Francisc ajută această ţară să recunoască rolul cheie pe care ea poate şi trebuie să-l desfăşoare nu numai în zona balcanică, ci în Europa. Bucurându-se pentru convieţuirea paşnică între credincioşii de diferite religii şi considerând această convieţuire „un bun inestimabil”, Papa susţine dialogul interreligios şi drumul acestei naţiuni”.

Izvor de inspiraţie

În această privinţă afirmă Alda şi Dorela: „Francisc a valorizat această ţară, vizita sa a fost foarte apreciată de tot poporul. Cei 38 de martiri care în curând vor fi beatificaţi constituie un izvor de inspiraţie pentru noi. Dacă astăzi putem continua să credem în această ţară şi să ne angajăm ceea ce este mai bun din noi înşine o datorăm şi acestor oameni şi mărturiei lor făcute din jertfă, milostivire şi curaj”.

De Cristina Uguccione

(După Vatican Insider, 2 noiembrie 2016)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu

Ne spui părerea ta?

You must be logged in to post a comment.